Patriarhul Ierusalimului și al Întregii Palestine, într-o vizită istorică în România. Traian Băsescu îi acordă „Steaua României”
Potrivit unui comunicat al Președinției, decorarea a fost făcută „în semn de înaltă apreciere a contribuției la apărarea valorilor ortodoxiei, pentru slujirea Locurilor Sfinte ale creștinismului, pentru restabilirea deplină a comuniunii bisericești și consolidarea relațiilor cu Biserica Ortodoxă Română”.
Președinte Traian Băsescu a conferit Ordinul Național „Steaua României” – în grad de Mare Cruce Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului și al Întregii Palestine.
Decorarea a fost făcută la propunerea Preafericirii Sale Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, menționează Președinția.
PF Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului, va face, la 24 octombrie, prima sa vizită în România după întronizare și, implicit, după împăcarea cu patriarhul Daniel, în februarie, când au luat sfârșit, oficial, neînțelegerile privind Căminul românesc pentru pelerini de la Ierihon.
Patriarhul Ierusalimului va ajunge în București la 24 octombrie, urmând să aducă, pentru hramul Catedralei Patriarhale, un fragment din lemnul Sfintei Cruci, încadrat într-o icoană a Sfinților Împărați Constantin și Elena. În ziua vizitei, la ora 13.00, va începe procesiunea Calea Sfinților pe Colina Bucuriei, de la Crucea brâncovenească până la Catedrala Patriarhală. În procesiune vor fi purtate icoana adusă de PF Teofil al III-lea, moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu și moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Acestea vor fi depuse, spre închinare, în baldachinul din apropierea Catedralei Patriarhale.
Preafericitul Părinte Teofil al III-lea al Ierusalimului (Ilias Giannopoulos, pe numele său laic) este, din 22 noiembrie 2005, cel de-al 141-lea Patriarh al Ierusalimului, după ce l-a succedat pe Irineu I. PF Teofil al III-lea conduce Biserica Ortodoxă din Israel, Iordania și teritoriile palestiniene. La 12 iunie 2007, el a fost recunoscut în funcție de autoritățile iordaniene, iar în 16 decembrie 2007, de cele israeliene.
Patriarhia Română și cea a Ierusalimului s-au împăcat, în februarie, prin semnarea unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericești depline, după aproape trei ani de când au încetat relațiile, din cauza unor neînțelegeri privind Căminul românesc pentru pelerini de la Ierihon.
O delegație a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim, cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în 2-3 februarie, cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, însoțit de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Aristarh de Constantina și Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, pentru restabilirea comuniunii depline dintre cele două Patriarhii, a informat atunci Patriarhia Română.
„În urma celor trei runde de convorbiri (București, decembrie 2012; Ierusalim, februarie 2013; Ierusalim, iulie 2013), desfășurate în spirit de frățietate și respect reciproc, s-a ajuns la semnarea de către Patriarhul Ierusalimului și Patriarhul României a unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericești depline”, a mai arătat sursa citată.
Acest Acord a fost semnat, la București, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 2 februarie 2014, și la Ierusalim, de către Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, la 3 februarie 2014, a precizat Patriarhia.
Patriarhia Ierusalimului anunța, în 9 mai 2011, că a rupt relațiile cu Biserica Ortodoxă Română, din cauza Așezământul românesc de la Ierihon. PS Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, declara atunci că Patriarhia Ierusalimului a reproșat Patriarhiei Române nerespectarea canoanelor prin construirea bisericii la Așezământul de la Ierihon destinat cazării pelerinilor. El a spus că Patriarhia Română a fost surprinsă și totodată îngrijorată de decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului privind ruperea legăturii canonice cu Patriarhia Română fără să fi avut loc o discuție despre acest lucru.
„Biserica română nu va răspunde cu aceeași măsură și va solicita acceptarea unui dialog cu patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului”, a subliniat PS Ciprian Câmpineanul. Așezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri. Acesta cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini și Centrul de studii biblice „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, construcția începând în 1998. Așezământul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxă Română l-a primit prin donație, înainte de Revoluție, de la un credincios român stabilit în zonă. La acesta s-au adăugat și altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafață de 3.000 de metri pătrați.
Cristian Fierbințeanu, fierbinteanu@mediafax.ro