Pe ce anume PARIAZĂ noul Executiv de la Bruxelles când vine vorba de AGRICULTURĂ. Soluția poate susține politic Pactul Ecologic European

Potrivit Euractiv, în discursul său din Comisia de Agricultură a Sabor-ului, Parlamentul Republicii Croația, comisarul Janusz Wojciechowski a afirmat că bioeconomia reprezintă o mare oportunitate pentru sectorul agricol, implicit pentru fermieri, de a juca un rol decisiv în transformarea PEE într-un real succes.

„Dacă vrem să reducem amprenta de carbon a economiilor naționale, trebuie să producem mai multă biomasă necesară co-generării de energie, precum și mai multor materiale și produse chimice”, a adăugat el, citat de Euractiv.

În luna decembrie a anului trecut, în Consiliul Agrifish, Wojciechowski a subliniat că beneficiile pe care bioeconomia le poate livra sunt în deplină concordanță și pot susține prioritățile politice ale Pactului Ecologic European.

În ceea ce privește latura practică a strategiei de dezvoltare, comisarul european pentru Agricultură și-a axat atenția pe implementarea unei abordări intersectoriale „coerente și holistice”, dar și pe dimensiunea teritorială, crucială pentru bioeconomie.

„Rolul celor care dezvoltă politici la nivel național, regional și local este foarte important pentru asigurarea dezvoltării lanțurilor valorice generate la nivel local, însă parte a unui cadru strategic global”, a mai precizat Wojciechowski.

Potrivit spuselor oficialului european de origine poloneză, promovarea lanțurilor valorice, în care producția primară este „efectiv și pe de-a întregul integrată”, reprezintă o altă condiție de bază pentru a atinge obiectivele de creare a unor locuri de muncă atractive și de know-how inovativ necesare dezvoltării acesteia.

De asemenea, bioeconomia este prezentată în mod explicit ca parte a celor nouă obiective sectoriale ale UE și se află pe lista priorităților planurilor strategice naționale din noua propunere de Politică Agricolă Comună (PAC). Toate țările membre ale blocului comunitar vor trebui să specifice în mod clar cum anume vor îndeplini cele nouă obiective utilizând instrumentele PAC și incluzând promovarea bioeconomiei.

„Propunerea cu privire la livrarea noului model reprezintă o oportunitate pentru țările membre de a dezvolta intervenții adaptate fiecărei situații și orientate către rezultate pe această zonă”, a mai precizat comisarul european pentru Agricultură în exercițiu.

Reîntoarcerea la vechea strategie

Un nou impuls cu privire la dezvoltarea acestui cadru a fost generat ca urmare a revizuirii strategiei pentru bioeconomie a Comisiei Europene (CE) din octombrie 2018.

Concepută inițial acum opt ani pentru a încuraja statele europene să nu mai fie dependente atât de mult de petrol, strategia revizuită a extins atenția Comisiei, orientată asupra producției de biocarburanți, și către un alte tipuri de bioindustrie.

Strategia de bioeconomie privește acum conceptul de economie circulară, în general, decât simpla reutilizare a energiei, cu scopul de a consolida și de a crește un sector bio, deja în vervă la nivel european.

O evaluare a Strategiei europene în domeniul bioeconomiei, revizuită deja, este așteptată să se desfășoare pe parcursul președinției croate a UE, având drept scopt implementarea sa dincolo de sectorul agriculturii.

Ulterior publicării strategiei revizuite, două conferințe la nivel înalt pe bioeconomie au avut loc la rând. Organizatoare au fost președințiile Consiliului UE din 2019, și anume cea română și cea finlandeză.

Pe parcursul președinției române, atenția a fost orientată mai mult pe aspectele legate de cercetare și de inovare, având în vedere valoarea măsurilor incluse în actualul cadru al programului Orizont 2020 și în marja noului Orizont Europa.

La data conferinței care a avut loc la București în data de 5 aprilie 2019, potrivit discursului fostului ministru de resort din România, Petre Daea, Ministerul român al Agriculturii ar susține domeniul bioeconomiei și al cercetării/inovării prin îmbunătățirea vizibilității, la nivel național, prin organizarea de evenimente pe această temă și prin consolidarea rolului de vector al schimbării, la nivel internațional, aderând la inițiativa BIOEAST, care contribuie la dezvoltarea Spațiului European de Cercetare în sectoarele bioeconomiei (în special în agricultură).

„Strategia  pentru cercetare – dezvoltare –  inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu și lung 2014-2020/2020-2030 a MADR are ca obiectiv strategic principal, în domeniul bioeconomiei, evaluarea fezabilității pe termen mediu și lung a potențialului bio-economic național pentru producerea de bioresurse non-alimentare sub impactul schimbărilor climatice”, se menționa în prezentarea ministrului Daea de la acea vreme.

În plus, subiectul cercetării agricole ar trebui readus pe masa discuțiilor privitoare la bioeconomie, în condițiile în care acesta reprezintă un catalizator al viitorului agriculturii, mai preciza fostul ministru Daea, în luna iunie a anului trecut, cu ocazia unei întâlniri informale a omologilor săi din UE.

Pe de altă parte, președinția finlandeză a UE a dus mai departe discuțiile și a insistat pe faptul că fiecare stat membru ar trebui să învețe unul de la celălalt, să disemineze bunele practici și să adopte abordarea „nimeni să nu fie lăsat în urmă”.

De asemenea, finlandezii au subliniat rolul crucial pe care îl au fermierii în dezvoltarea unei bioeconomii circulare europene, dar și al proprietarilor de păduri care joacă un rol activ în abordarea provocărilor legate de schimbările climatice.

Miniștrii Agriculturii din UE au afirmat nu o dată că valoarea adăugată, generată de lanțurile valorice din domeniul bio, ar trebui să fie împărțită în mod egal între actorii implicați, incluzându-i aici și pe fermieri, parte integrantă a acestora.

Bioeconomia este menționată în mod explicit și în programul președinței croate a Consiliului UE. Se insistă în acest context pe fermele de familie și pe tinerii fermieri.

La Zagreb, comisarul pentru Agricultură a subliniat, de asemenea, cum anume bioeconomia poate deveni o forță motrice pentru dezvoltarea fermelor de familie mici și medii.

Sursă foto: www.eesc.europa.eu