Pentru că „nu suntem o țară de hoți”, Guvernul s-a răzgândit și a modificat pe tăcute în Parlament LEGEA ACHIZIȚIILOR PUBLICE

Înainte de a intra în vacanță, parlamentarii au schimbat și câteva dintre regulile esențiale ale achizițiilor publice. Pe lângă dublarea pragului de achiziții fără licitație de care va beneficia orice instituție de stat din România, câteva din companiile de stat și din regiile autonome au fost dezlegate de obligația de a mai chetui banii la vedere.

După regula deja consacrată în ultimii ani, Guvernul a dictat, parlamentarii au executat. Legea a fost aprobată cu o majoritate largă, după aproape patru luni de discuții, chiar dacă cei care au votat-o nu au înțeles în final, pe de-a întregul, ce companii au fost excluse de la obligația de a mai face licitații sau care rămân în continuare cu titulatura de autoritate contractantă și cu achizițiile pe SEAP.

„Nu s-a așezat un paravan, s-a ridicat o piedică. Nu a existat intenția de a opaciza achizițiile publice”, se justifică deputatul PNL Bogdan Tâmpău, unul dintre cei care au susținut amendamentul în Parlament.

De ce s-a răzgândit Guvernul: Aveam un feed-back negativ

Inițiativa a venit de la ANRMAP, deși tot Guvernul fusese cel care a inclus în noiembrie 2012 companiile de stat și regiile autonome în legea achizițiilor, invocând atunci nevoia unei transparențe mai mari și acordul cu FMI. Contactat de gândul, vicepreședintele ANRMAP, Mircea Fechet a explicat de ce s-a răzgândit Guvernul. „S-a reparat acel articol pentru că aveam un feed-back negativ. Ni s-au plâns managerii că îi băga în faliment mai repede decât orice altceva”, spune Fechet, susținând că Executivul are acordul Comisiei Europene pentru modificarea promulgată și de președintele Traian Băsescu.

Câștigătorii: companiile din subordinea AAAS, TAROM, ROMAERO, ROMAVIA, Antibiotice, hotelurile de stat, companiile de armament, denumite generic de cei implicați „societăți care lucrează pe o piață concurențială și nu servesc interesului general”.

Cine primește liber la contracte preferențiale

Companiile de stat și regiile autonome au intrat, fără excepție, în rândul instutuțiilor care trebuie să apeleze la proceduri tranparente pentru ceea ce cumpără de la 1 ianuarie. Ideea i-a aparținut Guvernului Ponta 1 și a fost pusă în practică prin ordonanță de urgență, adoptată în ședința de Guvern din 27 noiembrie. Ca justificare, Executivul invoca atunci „angajamentele asumate prin Scrisoarea de intenție și memorandumul tehnic de înțelegere cu Fondul Monetar Internațional din 8 iunie 2012, ce privesc creșterea eficienței și transparenței procedurilor de achiziții publice ca prioritate de vârf”.

În aprilie, Guvernul a constatat însă că avioanele Tarom nu mai pot fi ridicate de la sol întrucât noile proceduri întârziau foarte mult achiziționarea asigurărilor obligatorii. La acel moment, premierul Victor Ponta critica Comisia Națională de Soluționare a Contestațiilor. „Am ajuns să dau ordonanță de urgență ca să scot Tarom de la procedura prevăzută de OG 34 pentru că Tarom, așa cum face în fiecare an, trebuie să își asigure aeronavele, ca să poată să zboare cu ele. Și ne trezim săptămâna viitoare că aeronavele Tarom trebuie să stea la sol și nu mai zboară”, spunea atunci Ponta, invocând o contestație a Astra care bloca încheierea contractului.

Situația companiilor nemulțumite s-a tranșat în Parlament, unde USL a urmat pas cu pas sugestiile venite de la Guvern. Rezultatul: o serie de companii de stat și de regii autonome au fost exceptate de la licitații, altele rămân cu obligațiile pe care le-au avut și până acum.

„Până la 31 decembrie 2012 exista situația companiilor naționale și a regiilor autonome ca RADET, CFR, RA-APPS, CNADNR etc, care făceau și vor face în continuare achiziții publice. În altă situație sunt alte societăți și regii autonome care, deși erau deținute integral sau majoritar de stat activau într-un mediu competitiv și nu deserveau un interes public. E cazul TAROM, Antibiotice SA, ROMAVIA și sunt și altele Băile Olănești, hotelurile cu tratamente balneare. Acestea vor fi exceptate. Practic, nu s-a schimbat nimic din situația care era la 31 decembrie. S-a reparat acel articol. Nu înseamnă că RA-APPS, RADET, TRANSGAZ, CNADNR nu mai sunt autorități contractante. Au fost, sunt și vor fi în continuare”, susține vicepreședintele ANRMAP, Mircea Fechet.

Exemplelor date de Fechet, președintele ANRMAP, Lucian Vlădescu, contactat de Mediafax, le adaugă companiile din subordinea AAAS, dar și Romaero sau Plafar, ca și toate acele societăți care lucrează pe o piață concurențială și nu servesc interesului general. În aceeași categorie ar intra și Poșta Română sau combinatul Oltchim

Justificări în Parlament: „Stă managerul trei luni fără săpun și hârtie igienică în hotelul de stat, dar i se cere performanță”

Vicepreședintele Autorității de Achiziții Publice spune că modificările, „discutate și răsdiscutate cu cei de la Bruxelles”, s-au făcut la cererea managerilor companiilor care au intrat în rândul celor obligate să facă licitații, după schimbarea operată la sfârșitul anului în Guvern. „Cei de la Antibiotice SA, care exportă medicamente în 25 de țări, au spus din start că din secunda în care vor trebui să facă achiziții publice vor avea un handicap enorm. În loc să onoreze contractul într-o lună au nevoie de caiete de sarcini, verificări, comisii, licitații, durează luni de zile și pierd clienții, deși ei respectă toate reglementările europene”, descrie Fechet nemulțumirile managerilor.

Reclamațiile au ajuns și la parlamentari. „Au venit cei de la Tarom și-au spus că își țin aeronavele la sol luni de zile pentru că le lipsește o piesă. Apoi avem hoteluri care sunt încă de stat la care, ca să cumpere săpun și hârtie igienică, managerul trebuia să previzioneze la bucată necesarul. Altfel stă trei luni fără săpun și hârtie igienică în hotel, dar i se cere performanță. Concurența e acerbă, iar competitorii nu sunt legați de mâini și de picioare, neavând obligația să aplice o astfel de procedură de achiziții publice”, spune deputatul PNL Bogdan Tâmpău, secretarul Comisiei de induistrii care a dat forma finală a legii.

Din aceeași poziție, UDMR-istul Antal Istvan a fost sensibilizat de companiile din apărare. „A fost o discuție legată de cei care fabrică armament. Dacă primesc o comandă și se apucă să facă licitație pentru anumite piese sau materiale trec trei, patru, cinci luni până reușești să le cumperi, nu mai ai nicio șansă să-ți onorezi contractul”, arată deputatul, contactat de gândul.

Astfel, companii ca Tarom, Romarm, Antibiotice, ca și hotelurile de stat își vor face achizițiile după regulile firmelor private. Asupra lor rămâne doar controlul ministerelor în subordinea cărora funcționează. Achizițiile se vor face după „norme procedurale interne” stabilite de acestea și vor fi verificate, dacă este cazul, de Corpul de Control. „Dacă pornim de la premisa că toată lumea va fura, n-o să oprim oricum niciodată fenomenul cu o lege, dacă el există”, parează Fechet suspiciunile de corupție și cele privind aranjamentele politice.

Parlamentarilor nu le e foarte clar ce s-a votat

Seria de abrogări și de modificări discutate în Parlament i-a bulversat însă și pe aleși care, deși au amendat și au votat legea, nu s-au lămurit până la capăt ce companii au păstrat și pe care le-au scos din lista celor obligate la licitații. „Da, e vorba de toate companiile de stat și de regiile autonome. „A fost o modificare cerută de manageri, nu am făcut-o pentru a crea haos. Am considerat-o o cerință de bun-simț”, explică Bogdan Tâmpău, sugerând, pentru detalii o discuție cu reprezentanții ANRMAP.

Antal Istvan admite că legea a creat confuzie. „Nici în parlament nu a fost clar ce companii intră și care nu. Acest lucru se va reglementa în cursul verii, pentru că în septembrie va trebui să transpunem noua directivă a CE legată de achiziții, deci se va modifica din nou legea”, vine parlamentarul cu ideea unei noi modificări, la întoarcerea din vacanță a aleșilor.

Lucrările sub 100.000 de euro fără licitație și în primării

La pachet, Parlamentul a ridicat și suma până la care instituțiile publice pot încheia contracte de achiziții fără licitație, de la 15.000 de euro la 30.000 de euro pentru bunuri și servicii și 100.000 de euro pentru lucrări. Primii avantajați vor fi primarii și șefii de consilii județene.

„În UE pragurile sunt mult mai mari: 130.000 de euro pentru bunuri și servicii și 5 milioane de euro pentru lucrări.
În România orice achiziție angrenează foarte mulți oameni, foarte multe instituții și foarte mulți bani.Nu e vorba de lipsă de transparență. Autoritățile vor notifica în SEAP price achiziție mai mare de 5000 de euro după ce au făcut-o”, spune Mircea Fechet.

Vicepreședintele ANRMAP admite însă că achizițiile între 15.000 și 100.000 de euro, care se vor publica doar post factum, sunt și cele mai numeroase. „E adevărat că foarte multe achiziții sunt în acest interval, dar valoric sunt sub 1% din totalul achizițiilor publice. Plecăm de la buna credință a primarilor. Nu cred că suntem o țară de hoți”, spune el.

În plus, noua lege îi scapă pe primari de caietul de sarcini aprobat de ANRMAP.„Cel mai important lucru este acela că nu va mai fi nevoie să fie trimis caietul de sarcini la ANRMAP. Până acum luni de zile se bloca activitatea primăriilor și s-au pierdut în acest fel foarte mulți bani europeni”, arată Antal Istvan.

Ponta: „Nu știu forma adoptată de Parlament”

Aflat în China, premierul Victor Ponta spune că nu este la curent cu ce au modificat parlamentarii pe 5 iunie sau cu legea publicată în Monitorul Oficial vineri, pe 28 iunie.

„Nu am văzut aceste modificări, nu știu care este forma adoptată de Parlament, o să mă informez imediat ce ajung la București. Dacă este însă vorba de forma plecată de la Guvern, vă asigur că acea formă a fost negociată și acceptată de Comisia Europeană și nu vor ezita nici în viitor să iau toate acele măsuri legislative care să facă procedurile de achiziție și de accesare a fondurilor europene mai puțin birocratice și să dureze mai puțin”, a spus Ponta.