PERDEAUA DE FUM. Cinci evenimente importante nebăgate în seamă în ultimele zile din cauza „celei mai grave crize ale USL”

Ocupați cu declarațiile belicoase în jurul cazului Sorin Roșca Stănescu, liderii USL, Victor Ponta și Crin Antonescu, au ținut agenda publică, mai multe zile, cu „cea mai gravă criză a USL” de la înființare, avansând chiar, mai mult sau mai puțin voalat, riscul ruperii coaliției de guvernare. În tot acest timp, au fost puse în umbră câteva importante evenimente economice și sociale, mici bombe cu ceas pe termen lung pentru Guvern, de natură să afecteze atât imaginea publică a cabinetului Ponta, cât și să pună sub semnul întrebării semnarea unui nou acord de tip preventiv cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Gândul a făcut topul celor mai importante cinci evenimente trecute cvasineobservate pe agenda publică a acestei săptămâni, cu efecte politice și economice importante, însă:

1. Eșecul privatizării CFR Marfă;

ANALIZĂ Oligarhii lui Putin fac comerț cu Europa, în ciuda SANCȚIUNILOR. Deripaska, Usmanov, Guryev și Abramovici au găsit „portița” și obțin profituri uriașe

10:00

POLITICĂ Propunerile PNL pentru echipa guvernamentală care va implementa reformele agreate în Coaliție

09:53

2. Noile artificii ale Guvernului pentru a reduce, pe hârtie, arieratele autorităților locale, Executivul fiind încă foarte departe de nivelul de la care FMI acceptă să redeschidă subiectul unui nou acord de tip preventiv cu România

3. Amenințarea cu retragerea a ArcelorMittal dacă Guvernul nu negociază un preț mai mic la energie;

4. Protestele de la Poșta Română, înăbușite pentru moment, dar fără soluționatrea cererilor greviștilor;

5. Numirea controversată a noii garnituri de procurori la șefia Parchetului General, a DNA și a DIICOT;

„Criza” care a luat fața evenimentelor de top

Toate au fost puse în umbră de suspansul creat de Victor Ponta și Crin Antonescu în jurul ruperii sau menținerii USL, în condițiile în care o ipotetică separare a PSD și PNL ar echivala cu o nouă criză politică având consecințe dificil de estimat.

Personaj principal în scandalul la vârf – Sorin Roșca Stănescu. Marți, pe 14 mai, senatorii USL în frunte cu Sorin Roșca Stănescu demisionau în bloc din comisia de anchetă în cazul Bârsan, inițiată de colegul lor, după dispute interne cu PSD-iștii. Conflictul din Senat izbucninse, în realitate, cu o zi înainte când tot PSD și PC au avut surpriza răsturnării majorității la votul unui proiect de lege inițiat tot de Sorin Roșca Stănescu. Liberalii au votat cot la cot cu PDL, UDMR și PPDD, aprobând astfel inițiativa legislativă de măsurare gratuită a terenurilor de către stat a lui Roșca Stănescu. Legea a fost catalogată de PSD ca un act de frondă la adresa guvernului, cu atât mai mult cu cât senatorul PNL s-a declarat mândru de rezultat.

Ca urmare, Victor Ponta s-a prezentat la Crin Antonescu cu mapa declarațiilor și demersurilor parlamentare anti-Guvern a lui Roșca Stănescu, cerându-i excluderea pentru încălcarea protocolului USL. Decizia conducerii PNl a fost însă alta: delimitarea de opiniile anti-Ponta ale lui Roșca Stănescu, dar păstrarea sa în partid. Ca urmare, Ponta a proclamat oficial „cea mai maare criză a USL” de până acum, dând liberalilor un ultimatum: ori îl exclud pe Roșca Stănescu din PNL până luni, ori „ne despărțim”.

Privatizarea CFR Marfă, primul pas cu stângul

Miercuri, când teberele PNL și PSD se învinuiau deja reciproc în scandalul SRS, Guvernul bifa primul eșec în privatizarea CFR Marfă, unul dintre angajamentele de care depinde încheierea actualului acord dintre România și Fondul Monetar Internațional (FMI) precum și un viitor program de finanțare.

Ministerul Transporturilor i-a respins pe cei trei potențiali ofertanți interesați de privatizarea CFR Marfă, o companie de stat cu pierderi de peste 47 de milioane de euro pe an. Este vorba despre americanii de la OmniTRAX, de Grup Feroviar Român (GFR) și de Asocierea Transferoviar Grup (TFG) – Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria,  respinși pe motiv că nu întruneau condițiile necasare. Condițiile de precalificare fuseseră simplificate cu nouă zile înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor.

Procedura va fi reluată, cu modificarea caietului de sarcini. „Facem cât putem, facem fata cât mai frumoasă să o ia cineva, dar nu se înghesuie pețitorii la companii de stat”, a justificat premierul rateul, adăugând că nu poate fi coonsiderat un eșec al Guvernului.

Arieratele, reduse cu 50 de milioane în loc de 680 de milioane

O altă condiție fără de care România nu poate spera la trecerea cu succes prin boardul FMI din iunie este reducerea nivelului arieratelor, datorii mai mari de 90 de zile, ale autorităților locale către firmele cu care și-au făcut proiectele de investiții – drumuri, apă-canal, reabilitarea școlilor etc.

Cum Guvernul nu a reușit, din ianuarie până la finalul lunii aprilie, să reducă arieratele decât până la nivelul de 750 de milioane de lei, deși se angajase în fața experților Fondului să ajungă la aproximativ 120 de milioane, a trecut la tăieri din pix. Printr-o ordonanță de ungență, în ianuarie, a permis primăriilor și Consiliilor Județene să se împrumute din Trezorerie pentru a le plăti. Cum măsura nu a avut efectul scontat, Guvernul a redefinit, printr-un alt act normativ, noțiunea de arierate, eliminând, practic, din stocul total, datoriile rămase restante care nu au avut o sursă de finanțare clară la începutul investiției.

În felul acesta, în raportările către FMI vor fi omise practic datorii de 350 de milioane de lei, așa cum arată calculele vicepremierului Daniel Chițoiu, prezentate gândul.

În plus, săptămâna aceasta, în plin scandal al USL legat de Roșca Stănescu, Guvernul a dat o nouă ordonanță de urgență suplimentând cu încă 120 de milioane de lei din Trezorerie sumele din care primăriile se pot împrumuta pentru a-și plăti datoriile către companii.

Până la acest moment, FMI nu a dat însă niciun semnal că ar accepta artificiile Guvernului Ponta la calculul arieratelor.

Avertismentul lui Mittal: Sidex se poate închide

Cel mai puternic avertisment dat în aceste zile este probabil cel al miliardarului indian Lakshmi Mittal, care le-a cerut vineri întâlniri atât premierului Victor Ponta, cât și președintelui Traian Băsescu. Cu un preț la energie electrică devenit neconvenabil pentru omul de afaceri care a preluat, în România, Combinatul Sidex Galați, dar și siderurgia de la Roman, Hunedoara și de la Iași, Mittal se declară nemulțumit de faptul că trebuie să plătească anual peste 50 de milioane de euro numai pentru certificatele verzi și avertizează că se gândește la retragerea din Uniunea Europeană, implicit din România, dacă nu i se oferă un preț mai mic.

Varianta închiderii Combinatului Sidex Galați – ipoteză neinfirmată de premierul Victor Ponta la televiziunea publică -, dar și a unităților Mittal din Iași sau Neamț ar echivala nu doar cu pierderea unuia dintre cei mai mari consumatori de energie din România, ci mai ales cu pierderea a câteva mii de locuri de muncă, o lovitură de imagine grea pentru Guvern, suprapusă peste criza de la Oltchim și Arpechim.

Decizii importante în acest sens s-ar putea lua, pe 22 mai, la Consiliul European la care Băsescu l-a mandatat pe Ponta să participe, mai multe state europene între care Germania susținând ideea reducerii sau chiar tăierii subvențiilor pentru energia verde. O consecință ar putea fi reducerea prețului la energie, preț care include și aceste certificate verzi. O alta ar fi însă nemulțumirea, mai ales în România, a investitorilor în energie verde – eoliene, microhidrocentrale, biomasă, fotovoltaice.

Capac peste greva de la Poștă

Într-o situație la limită se află și Poșta Română, ai cărei angajați au protestat în această săptămână amenințănd că nu le vor duce banii celor 3,7 milioane de pensionari plătiți încă prin mandat poștal.

Nemulțumirea a vizat măsura anunțată de reducere a normelor de lucru, ceea cec s-ar traduce și într-o diminuare a salariilor. Anul trecut, un salariat al Poștei a câștigat, în medie,1.653 de lei lunar, compania de stat având 31.500 de salariați. Greva începută la București și propagată în țară a început luni și s-a încheiat miercuri, după ce primul-ministru le-a transmis poștașilor un ultimatum: „Poate punem toate pensiile pe card și jumătate din angajați pleacă acasă”.

Greva poștașilor a fost prima lovitură în imaginea Guvernului în această săptămână, cu atât mai mult cu cât mesajele miniștrilor Mariana Câmpeanu, Dan Nica și Victor Ponta au fost mai degrabă de natură să agraveze conflictul. După trei zile, conducerea Poștei Române a încheiat o înțelegere cu sindicatul, conflictul nefiind însă dezamorsat. Acordul actual prevede ca decizia privind stabilirea noilor norme de lucru să se ia pe 21 mai într-o comisie specială, dar care să țină cont de datele din teren de anul trecut și nu de standardele stabilite la București. Rezultatul este deocamddată incert, cu atât mai mult cu cât Victor Ponta a rezumat, situația de la Poșta Română astfel: „am preluat o companie în faliment”.

Scandalul numirii procurorilor, stins de „marea criză din USL”

În fine, o mutare așteptată, dar expedietă din mers prin comparație cu reacțiile puternice pe care le-a stârnit la începutul lunii aprilie numai aducerea în discuție a numelui lui Tiberiu Nițu, al Laurei Codruța Kovesi și al Alinei Bica pentru șefia Parchetului General, a DNA și a DIICOT, a fost numirea acestora pe trei ani prin decretele semnate de președintele Băsescu. 

Amplificarea conflictelor în USL a pus în plan secund parafaarea numirilor la vârful parchetelor, chair dacă mai multe nume din garnitura celor șase erau fie controversate – Alina Bica, Bogdan Licu, Georgiana Hosu -, fie de nedezlipit de prestația foarte stabă la interviurile în fața CSM, cum este cazul procurorului General Tiberiu Nițu.