Peste 200 de persoane au comemorat și la Miercurea Ciuc semnarea Tratatului de la Trianon

Peste două sute de persoane au participat, marți, la Miercurea Ciuc, la comemorarea semnării Tratatului de la Trianon, primarul Raduly Robert Kalman declarând că 4 iunie este doar „o altă zi în care lupta secuilor pentru subzistență continuă”.

Comemorarea de la Miercurea Ciuc a început la statuia Gloria Victis din fața Consulatului General al Ungariei din reședința harghiteană, unde s-au întâlnit membrii „Mișcării Tinerilor din 64 de Comitate” (HVIM), ai Mișcării „Tinerii Maghiari din Ardeal” (EMI) și ai Organizației de tineret a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) „MINTA”, purtând drapelul Ungariei, steaguri negre și drapelul arpadian – aparținând primei dinastii domnitoare a Regatului Ungariei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Lor li s-au alăturat Cavalerii Ordinului Vitejilor, husarii de la Uniunea „Matyas” din Ciucul de Jos și localnici, printre ei aflându-se și primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman.

După un moment de reculegere, husarii au dat onorul și au pornit în marș, în fața celor peste două sute de participanți, până la parcul din centrul orașului, unde reprezentanții organizatorilor și preoții bisericilor istorice maghiare au susținut discursuri în care au vorbit despre semnificația Tratatului de la Trianon pentru maghiari.

La finalul alocuțiunilor, participanții au intonat imnul secuilor și pe cel al Ungariei.

Reprezentantul „Mișcării Tinerilor din 64 de Comitate” (HVIM) – organizația Miercurea Ciuc, Gereb Zoltan, a declarat că Tratatul de la Trianon este unul dintre cele mai „rușinoase” momente ale istoriei și „o tragedie pentru națiunea maghiară”.

„Suntem datori să comemorăm Dictatul de la Trianon, care este unul dintre cele mai rușinoase momente ale istoriei, suntem aici ca să atragem atenția oamenilor asupra acestui lucru. 4 iunie 1920 este o adevărată tragedie pentru națiunea maghiară”, a declarat Gereb Zoltan.

La rândul său, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din Harghita, Szilagyi Arpad, a afirmat că locuitorii din „Ardealul dat României” sunt „orfanii Ungariei”.

„Prin Tratatul de la Trianon, Ardealul a fost dat României, iar noi ne simțim ca într-o familie în care părinții au murit și copiii poartă doliu. Noi suntem orfanii Ungariei, nu avem niciun motiv să sărbătorim, să ne bucurăm, este o zi de tristețe pentru noi”, a spus Szilagyi Arpad.

La rândul său, primarul municipiului Mirecurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, a afirmat că 4 iunie este doar o altă zi în care lupta secuilor pentru „subzistență” continuă.

„E o zi ca oricare alta, o zi de luptă care ține din 1920, în care ne zbatem să subzistăm în noua organizare mondială care s-a născut la Trianon. Pentru noi este greu de găsit o soluție mai bună decât s-a promis în 1918, la 1 Decembrie, la Alba Iulia. Practic, 93 de ani sunt pierduți, dar lucrurile pot fi orânduite acum, la regionalizare și la schimbarea Constituției, în spiritul celor ce le-au fost promise strămoșilor noștri de către strămoșii majoritari din această țară”, a afirmat Raduly.

Comemorări ale Tratatului de la Trianon au fost organizate în majoritatea localităților din județul Harghita.

Tratatul semnat în 4 iunie 1920 la Grand Palace de Trianon de la Versailles (Franța), după Primul Război Mondial, consfințea unirea Transilvaniei și Banatului cu România. În urma aceluiași act, Slovacia și Rutenia au revenit Cehoslovaciei, Burgenlandul – Austriei, iar Croația și Slavonia – Iugoslaviei. Tratatul a fost semnat de 23 de state. Din Europa, semnatarele au fost, de o parte Ungaria, iar de cealaltă statele Antantei, printre care România și cele trei state noi: Polonia, Cehoslovacia și Iugoslavia (la vremea respectivă Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor).