Europarlamentarul finlandez Petri Sarvamaa (PPE) a lansat o petiție în Parlamentul European în încercarea de a priva Ungaria de drepturile sale de vot în Consiliul UE. Decizia l-ar împiedica pe premierul maghiar iliberal Viktor Orbán să își asume rolul de președinte interimar al Consiliului în iulie, titrează publicația European Conservative.
Scrisoarea lui Sarvamaa a început să circule în Parlamentul European (PE) pentru strângerea de semnături și se pare că a fost trimisă președintelui PE, Roberta Metsola.
Petiția cere ca Metsola să inițieze un vot asupra unei rezoluții prin care se solicită Comisiei să inițieze o altă procedură de încălcare a dreptului (articolul 7) împotriva Ungariei pentru încălcarea statului de drept.
Eurodeputatul finlandez susține, pe contul său de X, că procedura propusă este o premieră la nivelul UE.
„Am lansat o petiție istorică, care, dacă va avea succes, va permite ca domnul Orban să fie privat de dreptul de vot în Consiliu. Acest lucru este total diferit de tot ceea ce am făcut până acum cu privire la Ungaria. Procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (2) TUE nu a fost niciodată inițiată”, precizează Petri Sarvamaa.
„Credem că această acțiune este necesară pentru a proteja valorile Uniunii Europene”, a scris Sarvamaa în scrisoare. Oficialul finlandez mai precizează că „acțiunile Ungariei nu fac altceva decât să perturbe procesul decizional al statelor membre”.
Prin „perturbare”, europarlamentarul s-a referit la dreptul de veto al Ungariei asupra pachetului de ajutor de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Totuși, mai mulți deputați europeni rămân sceptici în ceea ce privește succesul petiției și fezabilitatea ei juridică.
Potrivit lui Sarvamaa, scopul scrisorii este suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei. Acest lucru ar împiedica, de asemenea, ca premierul maghiar Viktor Orbán să-și asume președinția interimară a Consiliului în iulie, după probabila demisie a actualului președinte Charles Michel. (detalii despre acest subiect – AICI)
Pentru a clarifica orice confuzie, Consiliul UE este condus atât de un președinte permanent ales și numit de membri pentru 2,5 ani (ocupat în prezent de Charles Michel), cât și de un alt stat membru al UE care se schimbă la fiecare șase luni, pe bază de rotație.
Astfel, fiecare țară are șansa ei de a prelua cârma președinției rotative a Consiliului la fiecare 13,5 ani, iar mandatul Ungariei la președinția rotativă este programat să înceapă în iulie, imediat după alegerile europene, preluând președinția de la Belgia.
Charles Michel și-a anunțat dorința de a candida pentru un loc în Parlamentul European duminică, stârnind emoțiile în jurul Bruxelles-ului. Dacă Michel va deveni europarlamentar în urma alegerilor din 6-9 iulie l-ar forța să demisioneze din funcția de președinte al Consiliului cu jumătate de an mai devreme, transformând automat șeful țării care îndeplinește președinția rotativă în președinte interimar.
Prin urmare, planul lui Sarvamaa este destul de simplu. „Dacă Ungaria ar fi lipsită de dreptul său de vot în Consiliu, ar fi destul de clar că Ungaria nu ar putea deține următoarea președinție a UE”, a explicat oficialul.
Financial Times îl dă pe Mario Draghi drept favorit pentru preluarea funcției de președinte al Consiliului European. Printre numele vehiculate se numără și premierii social-democrați ai Spaniei și Danemarcei, iar presa de la București îl ia în calcul și pe Klaus Iohannis pentru această funcție.
CITIȚI ȘI:
Charles Michel DEMISIONEAZĂ de la conducerea Consiliului European