„Din toată discuția reieșea că este o precupare. Cam așa ceva (a simțit că i se arată cartonașul -n.r.). Nu știu, dar niciodată nu a dorit Simina, nu a cerut să se întâlnească pentru vreo altă problemă. Pe mine, m-a surprins discuția aceasta. Eu i-am spus Siminei următoare chestiune, asta apropos de declarația președintelui vis a vis de această problemă, pentru că a fost întrebat președintele ce va face în cazul Lăzăroiu. Președintele a zis că nu putem merge așa departe, dar dacă e vreo problemă Curtea vrea să și-o poată rezolva. Eu unul, chiar l-am votat pe președinte. Eu nu am votat niciodată PSD. Nu am nimic față de niciun partid, dar asta a fost opțiunea mea. Dar să spui că decizia CCR e pe mână cu ce spune alianța de guvernare. Și am zis, măi, această chestiune nu se pune în discuție. Noi am fost puși acolo să apărăm Constituția, pentru alte chestiuni. Doamna Tănăsescu nu a reacționat. A luat act de ce am spus,” a povestit Petre Lăzăroiu, la Antena 3.
El crede că cea mai bună reacție a președinteleui ar fi fost să anunțe că NU E IMPLICATdeloc în acest incident.
„N-aș putea băga mâna în foc ce s-a vrut, dar bănuiesc că asta s-a vrut, să mi se spună că ai o problemă. Da (am simțit-o ca pe o presiune – n.r.). Vedeți dumneavoastră, imediat a apărut comunicatul Administrației Prezidențiale și apoi al lui Cristi Danileț care a spus, noi nu am trimis astfel de cerere la Președinție. Păi atunci să se lămurească între ei. La final, a fost cu cele două cărți. Am discutat despre cărți doar la plecare.(…) Președintele ar fi trebuit să spună că nu are în preocupare această problemă,” consideră Lăzăroiu.
Revocarea nu se poate pune în discuție. S-a decis
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că citește motivarea CCR privind decizia de revocare a Laurei Codruța Kovesi până o va înțelege și va răspunde într-un termen rezonabil. Șeful statului a mai afirmat că nu este exclus un referendum, care să fie organizat la finalul unei dezbateri publice.
„N-are temei nici legal, nici constitutional, că nu întrebi prin referendum dacă e bine să o demiți sau să nu o demiți pe Kovesi. S-ar ajunge la un absurd,” a explicat judecătorul Petre Lăzăroiu, ăn interviul de la Antena 3. „Pui o întrebare poporului, dacă o instituție este sacrificată pentru un om. Nimeni nu contestă rolul constituțional al DNA. Nimeni nu ar putea să spună, domnule nu mai vrem DNA. Toată lumea să spună vrem să existe DNA, vrem să luptăm împotriva corupției, dar nu se poate pune în discuție revocarea. Ea S-A DECIS.”
El a explicat că instituția din care face parte nu a dat un termen președintelui, în care să emită decretul de revocare a șefei DNA, deoarece se merge pe COLABORAREA LOIALĂ între autorități, dar dacă va refuza acest lucru, devine o problemă a puterilor în stat.
„Avem președinte, avem guvern, avem Parlament. E problema puterilor în stat. Nu este problema CCR,” afirmă Lăzăroiu. „În momentul când nu pui în aplicare o decizie CCR, atunci te situezi în afara Constituției. Noi nu i-am dat un termen președintelui, pentru că nici legea nu prevede un termen. Pentru că aici se pornește de la colaborarea loială între autorități. Dacă vrei să găsești un termen, nu-l poți găsi decât prin asemănare cu alte situații. De pildă, excepțiile de neconstituționalitate, dacă în 45 de zile Parlamentul nu pune în acord cu decizia CCR, atunci acel text dispare. Efectele decizie CCR există, pentru că, chiar dacă Parlamentul nu a pus în aplicare, textele au dispărut. Mai avem controlul care vine de la promulgarea legii, că președintele trebuie să promulge în 10 zile.”
Acesta nu consideră normal ca o țară să fie condusă de un ONG, făcând referire la VedemJust, organizația care a cerut președintelui revocarea sa: „Asta m-am întrebat și eu: oare o țară trebuie să fie condusă de ONG-uri, pentru că suveranitatea aparține poporului român? Și Constituția mai spune că nicio persoană, niciun grup de persoane nu poate exercita suveranitate în nume propriu. Aici este statul de drept, aici este democrația. Despre deciziile CCR, spune în Constituție, că de la data publicării sunt obligatorii.”
CCR a publicat motivarea în cauza privind conflictul instituțional președinte-ministrul Justiției pe 7 iunie 2018.