„Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 1390 din 22 aprilie 2016 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința civilă recurată și, rejudecând: Admite excepția tardivității formulării contestației, invocată de pârâtă prin întâmpinare. Respinge contestația formulată de reclamantul Petre Roman împotriva Raportului de evaluare nr. 10447/G/II/12.03.2014 întocmit de pârâta Agenția Națională de Integritate, ca tardiv formulată. Definitivă”, se arată în decizia instanței supreme din 22 martie.
n aprilie 2016, Curtea de Apel București îi dăduse câștig de cauză lui Petre Roman, hotărând anularea raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), potrivit căreia Petre Roman s-ar fi aflat în incompatibilitate, din data de 20 decembrie 2012, întrucât deținea, simultan, funcția de deputat și calitatea de persoană fizică autorizată – Roman V. Petre Persoană Fizică Autorizată. Decizia de atunci nu a fost definitivă, fiind atacată de ANI.
Cu toate acestea, la momentul respectiv plenul Camerei Deputaților a hotărât, în premieră, ca Petre Roman să redevină deputat după un an și jumătate, reluându-și postul care fusese vacantat la începutul lunii februarie 2015.
În luna ianuarie a anului 2015, Tribunalul București a decis să se mențină raportul ANI, prin care s-a constatat că fostul parlamentar se afla în incompatibilitate. Hotărârea a fost luată la acel moment ca urmare a unui incident procedural, în urma căruia Petre Roman nu s-a adresat în timpul acordat de lege, instanței competente, astfel că după decizia Tribunalului, Petre Roman și-a pierdut mandatul de deputat.
În martie 2014, ANI a constatat că 22 de deputați și zece senatori, printre care Petre Roman și Sorin Ilieșiu, au fost în incompatibilitate pentru că au deținut și alte funcții.