Prima pagină » Știri politice » Planul de înzestrare a Armatei Române, RETRAS de pe ordinea de zi a ședinței CSAT. Iohannis: S-a neglijat un element important
Planul de înzestrare a Armatei Române, RETRAS de pe ordinea de zi a ședinței CSAT. Iohannis: S-a neglijat un element important
Președintele Klaus Iohannis a convocat, marți, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar pe ordinea de zi ar fi trebuit să figureze și Planul de Înzestrare a Armatei Române 2017-2026. Documentul a fost, însă, retras din dezbatere, întrucât „a neglijat un element important", a transmis șeful statului, și anume acela de a aloca 2% din PIB către zona de Apărare.
CSAT s-a întrunit astăzi, începând cu ora 11:00, la Palatul Cotroceni. Ședința a venit în contextul în care un camion în care se aflau 13 militari ai Batalionului 30 Vânători de Munte a căzut, joi seara, într-o râpă din localitatea argeșeană Dâmbovicioara, trei dintre militari murind și alți nouă fiind răniți, dar se află în stare stabilă. De altfel, printre subiectele care vor fi abordate, în ședința CSAT, a fost și cel al Cartei Albe a Apărării și tot în reuniunea de astăzi ar fi trebuit discutat și Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026. Acesta din urmă a fost, însă, scos de pe ordinea de zi, întrucât s-a considerat că nu a luat în vedere obligațiile asumate de România referitor la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.
„Am condus ședința CSAT care s-a încheiat acum puține minute, care a avut o ordine de zi destul de bogată și mă refer la unele subiecte care au fost discutate astăzi. Am dezbătut strategia Uniunii Europene pe dimensiunea de Securitate și Apărare, un material prezentat de Ministerul Afacerilor Externe, foarte important pentru noi. Știți că am mai discutat pe această temă, este vorba dspre o inițiativă care vizează în primă fază cercetarea militară, un studiu asupra modului în care industria europeană de apărare poate fi îmbunătățită, modul în care armatele UE pot colabora mai intens, pot fi mai bine coordonate. Această informație a fost prezentată și aprobată. Concluzia – România este interesată de acest proiect și dorește să devină parte din acest proiect”, a transmis președintele Klaus Iohannis la finalul ședinței CSAT.
Deși inițial se aștepta să fie introdus pe ordinea de zi și Planul de Înzestrare a Armatei Române, acesta a fost retras, pentru că „s-a constatat că acest document a neglijat un element important, de a aloca 2% pentru Apărare pentru cel puțin un deceniu, așa că urmează să fie adaptat dorinței politice și discutat într-o ședință următoare a CSAT”.
„Aceste probleme sunt cunoscute și Armata a atras atenția politicienilor că dotarea nu e corespunzătoare. De ce până acum nu s-au luat aceste avertismente în serios nu face obiectul discuțiilor de azi, însă vă amintiți că de la începutul mandatului eu am luat foarte în serios aceste chestuni, am invitat partidele să discutăm și am hotărât și pentru aceste motive să alocăm 2% pentru cheltuieli de apărare. E clar și a fost din capul locului intenția noastră să nu cheltuim toți banii pentru dotări de tip armament, ci și pentru cele de tip logistică, pentru doterea Armatei”, a mai spus președintele, răspunzând la întrebări.
Șeful statului a subliniat că accidentul în care au murit trei militari români, aflați într-un camion vechi din dotarea Armatei Române, arată încă o dată de ce e nevoie de un plan solid pentru înzestrare, urmând ca acesta să fie discutat și pus în practică în cel mai scurt timp: „(…) cred că toată lumea a înțeles că aici nu putem să tergiversăm lucrurile. Fiecare zi de întârziere poate să aducă atingere (…) Aceste achiziții vor începe în acest an, dar va dura câțiva ani până când întreaga bază materială a armatei va avea un nivel satisfăcător”.
În CSAT-ul de astăzi s-a dezbătut și aprobat și documentul referitor la forțele armate pe care România le poate pune la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului, iar președintele Iohannis a transmis că a fost mărit numărul efectivele alocate pentru misiuni externe până la 1793 de persoane miltiari și civili care pot participa la misiuni externe din partea MApN și 971 de persoane din partea MAI. „În realitate, acum nu sunt atâtea persoane angajate și probabil că nu vor fi nici în 2018, dar cu toții am văzut că situația se poate schimba de la o zi la alta. Să ne asigurăm că dispunem de o marjă pentru a aloca acest număr”, a explicat președintele.
Pe ordinea de zi în CSAT s-a aflat și problema migrației, în special cea a migrației ilegale, pe care Klaus Iohannis a avertizat că nu mai trebuie s-o privim drept ceva extraordinar, pentru că este un fenomen cu care ne vom confrunta mulți ani de acum înainte.
„Acesta a fost mesajul meu – să ieșim din paradigma că vorbim de o criză limitată în timp și să ne pregătim să facem față acestei mișcări migraționiste pentri mulți ani de acum înainte. Avem date de la Uniunea Europeană și de la servicii de intelligence cu care colaborăm că nu există niciun indiciu că această criză se va diminua. Nu avem semnale pozitive în ceea ce privește războiul din Siria, așa că mai trebuie să fie pregătiți și pentru cei care vor încerca să pătrundă ilegal în țară, și pentru cei care vor fi relocați”, a mai transmis Iohannis. Președintele nu a uitat să menționeze și raportul de activitate al SRI pe anul trecut, despre care a concluzionat că este „complet și bine documentat, care a arătat o dată în plus munca pe care o depune SRI pentru a ne apăra de teroriști”.
Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi se vor afla și următoarele puncte: Implementarea Strategiei Globale a UE (dimensiunea securitate și apărare); Forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2018; Activitatea Serviciului Român de Informații în anul 2016; Regulamentul de organizare și funcționare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă; Evoluțiile recente ale fenomenului migrației și principalele măsuri implementate la nivel național, dar și „alte subiecte de interes pentru securitatea națională”.
Reamintim că un camion în care se aflau 13 militari ai Batalionului 30 Vânători de Munte a căzut, joi seara, într-o râpă din localitatea argeșeană Dâmbovicioara. Trei dintre aceștia au murit – Mihai Ionuț Toma, Petre Cristian Toader și George-Emilian Catană. Doi dintre ei erau căsătoriți și aveau copii. Ceilalți nouă militari răniți sunt în stare stabilă și se află internați în spitale militare. Doi dintre ei se află în îngrijirea medicilor de la Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” din Brașov, unul la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” din Pitești, iar ceilalți șase se află la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București a deschis, joi, un dosar penal în acest caz.
La scurt timp după tragedie, premierul Mihai Tudose declara că „este iumpardonabil” ca România să nu aibă elicoptere care „pot zbura” pe timp de noapte, în timp ce ministrul de Interne, Carmen Dan, anunța faptul că șoferul camionului cu militari a spus că i s-au defectat frânele într-o curbă.
Întrebat, ulterior, despre afirmația făcută de Carmen Dan, ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu nu a vrut să comenteze, răspunzând că așteaptă pronunțarea procurorilor militari.
„Aseară a fost sesizat Parchetul Militar, s-au și deplasat procurorii și la locul incidentului. Concluziile privind cauzele și împrejurările vor fi aduse la cunoștința publică atunci când avem date foarte concrete. Doamna Carmen Dan a zis că, din declarația șoferului, rezultă că nu a mai avut frâne. Eu aștept, ca unul care am pregătire juridică, să se pronunțe procurorii militari. Când vom avea concluziile de la procurorii militari, o să vă informăm”, declara, cu o zi în urmă, Țuțuianu.
Deși a evitat să răspundă la întrebările jurnaliștilor cu privire la condiția camionului, spunând că nu crede că „modul ăsta de abordare așa heirupist al lucrurilor care țin de dotare rezolvă problema”, în cele din urmă, Țuțuianu a admis că a fost vorba de un „camion vechi”.
„Există o procedură de verificări. Nu pleacă nimeni în cursă, pur și simplu, dar știți că lucrurile astea se întâmplă”, mai spunea Țuțuianu, adăugând faptul că mai există peste 700 ( de camioane – n.red.), cele mai multe de tipul acesta” în dotarea Armatei Române, potrivit Mediafax.