Planul în patru pași propus de Iohannis Parlamentului. LIVE TEXT

Cerându-le parlamentarilor șă renunțe la „populism și electoralism” și la practica „schimbărilor de fațadă”, șeful statului a pus pe agenda forului legislativ temele modificării sistemului de vot, a sistemului de finanțare a partidelor și campaniilor electorale, un raport corect în ceea ce privește actul de justiție și disponibiliatea medierii pe teme sensibile, în acest ultim caz dând exemplul legii securității cibernetice.

„O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcția democratică. Pentru că un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetățenii de politică și să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Parteneriatul Președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației. Dar este important ca și acțiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în același sens. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiției, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuțiile de control și transparent în conduită va fi, cu siguranță, privit altfel de cetățeni”, a spus Iohannis.

1. Sistemul de vot

Cu concluziile consultărilor de la Cotroceni, șeful statului a spus că regândirea sistemului de vot este prima dintre priorități. Iohannis a susținut că „întreaga clasă politică trebuie să reflecte la rece dacă alegerea dintr-un singur tur de scrutin a președinților de Consilii Județene sau a primarilor a fost o decizie oportună sau nu”. De asemenea, în privința alegerii parlamentarului, șeful statului a cerut o „reflecție sinceră” asupra consecințelor votului pe listă sau votului uninominal în raport cu reprezentarea cetățenilor. „Chiar și tema reducerii numărului de parlamentari trebuie scoasă din sfera populismului. Suntem cu toții de acord că actualul sistem a generat un for legislativ supradimensionat. Și ne dorim un parlament mai mic. Dar nu pentru că democrația este prea costisitoare, nu pentru că un întreg corp legiuitor trebuie sancționat sau blamat. Nu. Ci pentru că dorim un Parlament mai eficient și mai reprezentativ. Soliditatea democrației depinde de Parlament, de capacitatea lui de a-și recâștiga rolul și încrederea publicului”, a afirmat președintele.

El le-a cerut aleșilor un „răspuns adecvat” pentru românii din diaspora, un răspuns gândit fără a cădea în capcana „avantajului sau dezavantajului electoral, de tipul cine câte voturi poate lua”.

2. Finanțarea partidelor și a campaniilor electorale

Klaus Iohannis le-a vorbit parlamentarilor despre necesitatea modificării legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă„ la o creștere a transparenței, dar la dispariția unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral”

„Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleți și nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror proveniență toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveți deja propuneri care să facă legislația mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanțare și mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării. În urma consultărilor cu partidele politice am convenit un calendar, care presupune ca până la sfârșitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi – privind alegerile locale și parlamentare, votul românilor din diaspora, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor. Mă aștept ca acest calendar să fie respectat”, a spus președintele.

3. Justiția

Șeful statului a insistat, totodată, pe subiectul răspunsului parlamentului la cererile justiției. El a susținut că discuțiile purtate cu partidele îi dau convingerea că „se poate ajunge rapid la o soluție legislativă pentru accelerarea și simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor și pentru cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri membri ai Parlamentului”.

„Dincolo de aspectul practic, al celerității și transparenței, va fi un semnal de angajament public și voință politică, în raport cu independența justiției și sprijinirea ei în lupta anticorupție”, a apreciat Iohannis.

4. Medierea

Șeful statului și-a asumat în fața parlamentarilor disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj, o asemenea lege fiind legea securității cibernetice, și a anunțat că va prezenta în această sesiune Strategia Națională de Apărare. „Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate, crescândă și justificată de noile realități internaționale, și apărarea drepturilor și libertăților inalienabile ale individului, pe care se fundamentează o societate democratică”, a mai spus Iohannis.

Gândul a transmis LIVE TEXT cele mai importante declarații:

– Vă rog să priviți prezența mea ca pe un gest de respect și de deschidere. Un asemenea parteneriat răspunde spiritului constituției și așteptărilor cetățenilor. Puterile statului deși separate sunt create să lucreze împreună.

– Progresul unei națiuni nu se poate naște din conflict permanent între cei chemați să o reprezinte, ci din efortul lor comun. Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular, în mandatul meu. În spiritul acestui parteneriat, o să vin în fața dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre priorități, temele care îi preocupă pe români și despre soluțiile posibile

– O spun direct, îmi doresc un parlament puternic, pentru că un parlament slab înseamnă o verogă slabă în construcția democratică. Un parlament ferm în materie de integritate, corect în privința cererilor justiției va fi cu siguranță privit altfel de cetățeni.

– Am constat cu bucurie că există deschidere față de reformarea instituțiilor politice. Pentru o transformare profundă de sistem va trebui să renunțăm la populism și electoralism.

– Întreaga clasă politică trebuie să reflecte la rece dacă alegerea dintr-un singur tur de scrutin a președinților de Consilii Județene sau a primarilor a fost o decizie oportună sau nu, dacă a adus administrația mai aproape de cetățean sau nu, dacă a făcut-o mai responsabilă, mai reprezentativă, mai transparentă sau nu. Să reflectăm cu sinceritate asupra consecințelor votului pe listă sau votului uninominal, cum facem ca cetățenii să fie mai bine reprezentați, cum creștem calitatea actului politic. Dacă gândim sistemul electoral pornind de la asemenea deziderate vom putea oferi mai repede și mai temeinic răspunsuri.

– Chiar și tema reducerii numărului de parlamentari trebuie scoasă din sfera populismului. Suntem cu toții de acord că actualul sistem a generat un for legislativ supradimensionat. Și ne dorim un parlament mai mic. Dar nu pentru că democrația este prea costisitoare, nu pentru că un întreg corp legiuitor trebuie sancționat sau blamat. Nu. Ci pentru că dorim un Parlament mai eficient și mai reprezentativ. Soliditatea democrației depinde de Parlament, de capacitatea lui de a-și recâștiga rolul și încrederea publicului.

– Sunteți chemați să dați un răspuns adecvat și românilor din diaspora. Și în acest caz am constatat că există voință politică din toate părțile. A gândi votul românilor din diaspora în termenii avantajului sau dezavantajului electoral, de tipul cine câte voturi poate lua, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană pe care cred că avem înțelepciunea să o evităm. Nu este rolul Președintelui să spună care dintre soluțiile tehnice este mai bună. Pentru asta există specialiști, iar pentru decizie există vot. Dar, ca garant al drepturilor și libertăților cetățenilor și ca mediator între stat și societate, este datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei.

– Modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creștere a transparenței, integrității și participării. Dar și la dispariția unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral. Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleți și nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror proveniență toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveți deja propuneri care să facă legislația mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanțare și mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării.

– În urma consultărilor cu partidele politice am convenit un calendar, care presupune ca până la sfârșitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi – privind alegerile locale și parlamentare, votul românilor din diaspora, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor. Mă aștept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituțiilor politice a fost demarată și există cadrul pentru ea. Și că atunci când dezbatem și suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o așteptare, de a avea un prim rezultat concret și de a începe să recâștige în mod autentic încrederea oamenilor.

– Schimbarea de legislație nu va fi suficientă singură, ci doar însoțită de o schimbare de conduită, mentalitate și atitudine. Un rol aparte vă revine dumneavoastră, celor din partidele politice, în a gândi modalități de selecție care să pună în valoare performanța, profesionalismul, prestigiul și integritatea. Publicul se uită și evaluează oamenii pe care îi susțineți și promovați în funcții de demnitate publică, de la nivel local până la nivel central.

– Unul dintre punctele importante, unde am constatat că există acord, se referă la răspunsul Parlamentului la solicitările justiției. Discuțiile purtate cu actorii politici îmi dau convingerea că se poate ajunge rapid la o soluție legislativă pentru accelerarea și simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor și pentru cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri membri ai Parlamentului. Dincolo de aspectul practic, al celerității și transparenței, va fi un semnal de angajament public și voință politică, în raport cu independența justiției și sprijinirea ei în lupta anticorupție.

– Nu este în spiritul democrației și statului de drept nici ca guvernul să asume funcția legislativă, nici ca prin ordonanțe de urgență să facem frecvent excepții de la lege Istoria recentă ne arată că toate partidele, atunci când se află în opoziție, critică folosirea ordonanțelor de urgență, dar când ajung la putere recurg la ele în măsură egală sau chiar mai mare. Despre asemenea lucruri trebuie să spunem adevărul. Și să le punem punct.

– Ridic această problemă în contextul în care pe agenda consultărilor mele cu partidele politice s-a aflat și nefericita Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 55/2014. O decizie luată la nivel de Guvern, într-un context la care nu doresc să mă mai refer, s-a întors acum ca un bumerang asupra Parlamentului și a creat o situație juridică aproape imposibil de rezolvat.

– Respectul față de instituția Parlamentului se exprimă și în îndeplinirea obligațiilor care îmi revin în calitate de Președinte. În decursul acestei sesiuni voi prezenta Parlamentului Strategia Națională de Apărare, în conformitate cu Legea fundamentală. De asemenea, există din partea mea disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj. O asemenea temă este legea securității cibernetice. Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate, crescândă și justificată de noile realități internaționale, și apărarea drepturilor și libertăților inalienabile ale individului, pe care se fundamentează o societate democratică.

„Astăzi mă voi adresa Camerelor reunite pentru a marca începutul primei sesiuni parlamentare din acest an. Parteneriatul Președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației”, a scris Klaus Iohannis pe Facebook, cu câteva ore înainte de a veni în fața senatorilor și deputaților.

Președintele a menționat și așteptările sale în privința legislativului: „Îmi doresc un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcția democratică. Un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetățenii de politică și să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului”, a afirmat Iohannis.

De altfel, acest mesaj a fost transmis de șeful statului și săptămâna trecută, în cadrul întâlnirii cu președinții celor două Camere, Valeriu Zgonea și Călin Popescu Tăriceanu, când a vorbit despre „nevoia recredibilizării Parlamentului în viața politică și în conștiința cetățenilor”.

Klaus Iohannis a anunțat, atunci, că va avea întâlniri periodice cu șefii legislativului.

Șeful statului a discutat cu președinții celor două Camere despre condițiile de exercitare a votului în străinătate, eventualitatea schimbării legii partidelor politice, finanțarea transparentă a partidelor politice și a campaniilor electorale, modificarea legislației electorale.

„Aceste teme vor fi detaliate pe parcursul noii sesiuni parlamentare și în cadrul întâlnirilor periodice dintre Președinte și șefii celor două Camere ale Parlamentului”, preciza Administrația Prezidențială, după întâlnirea lui Iohannis cu Valeriu Zgonea și Călin Popescu Tăriceanu.

Ulterior acestor discuții, președintele Klaus Iohannis a transmis o scrisoare deschisă președinților celor două Camere ale Parlamentului, în care le propunea să susțină un mesaj, în ședință reunită a plenului celor două Camere, pe 9 februarie, la ora 16.00.