Planul PSD pentru „eliberarea” a 1200 de aleși locali. Șefii locali, la un pas să fie dezlegați de INCOMPATIBILITATE

Chemați să strângă voturi în campania electorală, primarii și președinții de Consilii Județene ai PSD cer la schimb să li se îndeplinească o promisiune mai veche făcută de liderii partidului: dezlegarea de incompatibilitatea în care, potrivit propriilor calcule, s-ar afla aproximativ 1200 dintre ei, riscând, astfel, pierderea mandatului și interdicția de a mai candida.

Receptiv, vicepremierul Liviu Dragnea le-a transmis sâmbătă, la întâlnirea de mobilizare pe care au avut-o la Poiana Brașov, că îi susține și că discuția despre modificarea legii va fi reluată chiar de săptămâna viitoare. „Ceea ce s-a convenit astăzi este să generăm o discuție serioasă cu ANI, săptămâna viitoare, n-are legătură cu alegerile, ca să nu se transforme într-un fenomen„, a anunțat la finalul ședinței cu liderii din teritoriu ai PSD Liviu Dragnea, în opinia căruia „regimul incompatibilităților ar trebui mult mai bine lămurit”.

Ceea ce îi nemulțumește pe aleșii locali este faptul că legea actuală le interzice participarea în Adunările Generale ale Acționarilor ale operatorilor locali de apă, canal sau slubrizare în care cei mai mulți au intrat, 95 având deja constatată starea de incompatibilitate de către ANI. Între ei: Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Constantin Boșcodeală, dar și foarte mulți primari de comune, recordul fiind în județul Constanța.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

La presiunea primarilor, Guvernul a făcut anul trecut chiar un proiect de ordonanță care să le permită primarilor și președinților CJ să intre în AGA acestor societăți comerciale de interes local, fiind însă blocat de criticile Comisiei Europene care s-a opus modificării regimului incompatibilităților. Ca strategie de rezervă, USL – la acea vreme – a inițiat și în Parlament nu mai puțin de 3 proiecte de lege paralele. Dacă cel mai avansat nu a întrunit, în februarie, numărul de voturi necesar în condițiile crizei din USL, un al doilea vine puternic din urmă fiind în acest moment pe ordinea de zi a Senatului, practic la doar un pas distanță de adoptare. Pentru a trece, legea are nevoie de 86 de voturi, în condițiile în care noua coaliție are susținerea a 93 de senatori. Legea inițiată de senatorul PSD Șerban Valeca, alături de alți 16 colegi de partid, a fost din start contestată de Agenția Națională de Integritate care a reclamat, în punctul de vedere trimis Parlamentului, că „se creează astfel premisele săvârșirii infracțiunii de conflict de interese de către aleșii locali”.

Ca argument pentru schimbarea regimului incompatibilităților, Dragnea aduce o scrisoare trimisă pe 11 martie la București de un director din cadrul Comisiei Europene care „spunea ceea ce spunem și noi”. Ceea ce omite însă vicepremierul este faptul că, pe 21 martie, același director revenea cu o a doua scrisoare în care, potrivit informațiilor obținute de gândul, susținea că „Poziția CE în ceea ce privește regimul incompatibilităților nu s-a schimbat”, că România „trebuie să respecte în continuare recomandările din Raportul MCV” și că scopul scrisorii inițiale era „obținerea unui punct de vedere” al ANI legat de incompatibilitatea primarilor care au ales să intre și în AGA acestor societăți.

95 de primari incompatibili pentru Apă – Canal. Cine îi scapă

Modificarea legii este cerută cu insistență din teritoriu încă de acum un an, aleșii locali temându-se pe de o parte că își vor pierde mandatele, pe de alta de procesele cu ANI. Dacă în iulie 2013 erau 108 cazuri de primari și președinți de Consilii Județene incompatibili, între timp, numărul celor pentru care ANI a făcut deja rapoarte de constatare aflate pe rolul instanțelor a crescut la 127. 95 sunt cazuri de aleși locali prezenți în AGA regiilor locale, situație evitabilă prin desemnarea unui reprezentant al administrației locale, altul decât primarul sau șeful CJ.

Calulele interne pe care primarii și le-au făcut arată însă că în situația interzisă de lege în care un ales local apare și în AGA unei regii locale – considerate societate comercială – ar fi, în realitate, aproape 1200 dintre ei. Altfel spus, o lege care să îi dezlege de aceast tip de incompatibilitate i-ar scăpa de emoțiile unui viitor dosar pe 1000 dintre primarii din România.

Un astfel de act normativ pentru care președintele executiv al PSD și-a declarat la Brașov, indirect, susținerea politică se află în Senat, în ultima fază înainte de adoptare. Proiectul vine tot de la PSD și a fost inițiat anul trecut de senatorul Șerban Valeca împreună cu alți 16 colegi de partid.

Disputa dintre primari și ANI a pornit de la așa-numitele asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI), forme de asociere la care localitățile și județele au fost, practic, obligate, aceasta fiind, în lipsa regionalizării, o condiție esențială în accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană. Astfel, pentru că UE nu se implica în finanțarea rețelei de apă-canal a unei comune sau la modernizarea sistemului de utilități al unui oraș mic, dimensiunile proiectului fiind, pentru Comisia Europeană, nesemnificative, primarii s-au asociat în ADI. În aceste ADI, fiecare primărie sau CJ și-a trimis un om, de regulă șeful instituției, după o recomandare venită de la MAI în 2009, practică etichetată însă de ANI ca ilegală. Aici se strâng proiectele tuturor primarilor, se ierarhizează și, printr-o societate comercială la care localitățile și județele devin acționari, se trimit la Bruxelles. Banii obținuți de la Comisia Europeană se cheltuiesc tot prin această societate comercială, așa-numitul operator regional, care face licitațiile și alege firmele câștigătoare.

Dacă ADI sunt organizații non-profit, regiile pe care le constituie sunt societăți comerciale. De aici și incompatibilitatea cu prezența în conducerea lor.

Parlamentarii sunt însă la un pas de a  modifica legea administrației publice locale, acordându-le primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de CJ statut de membru de drept în ADI, eliminând incompatibilitatea apărută în situația în care acestea constituie, prin asociere, o regie locală de apă, canal sau salubrizare. „Așa cum am propus noi, primarii devin reprezentanți de drept în AGA și atunci nu ar mai fi incompatibili. Situația actuală poate duce la o nebunie generală”, își justifica Șerban Valeca propunerea la momentul inițierii sale.

Sursa foto: Senatul României

Primarii ar urma să primească și opțiunea de a delega pe altcineva să îi reprezinte, variantă de care dispun însă și acum, fără să fie membri de drept în AGA. dificultățile sunt invocate însă de primarii de comune care susțin că, având 9-10 angajați în total în primărie, ar ajunge să trimită în AGA acestor companii „șoferul sau portarul”. „În ADI trebuie să participle toate localitățile, dar nu neapărat primarii lor. Dar în comune, primăriile au 8-10 angajați, iar primarul n-are ce face, trebuie să fie cel care se duce să se roage la județ pentru câte un proiect. La țară, sunt foarte rare cazurile în care au un contabil, nu mai zic de administrator public. Sunt 2 portari, primarul și șeful de la școală. N-ai pe cine să delegi”, a justificat senatorul PSD Darius Vâlcov, președintele Comisiei de Administrație, presiunea primarilor de comune pentru modificarea legii.

Legea a trecut de Camera Deputaților, a primit raportul favorabil al comisiei de specialitate din Senat și a fost pusă, din 25 martie, pe ordinea de zi în plen, pentru votul final.

Sursa foto: Senat

Pentru a le îndeplini dorința primarilor, ar trebui votată de minimum 86 de senatori. Coaliția de guvernare, care o sussține deschis, printre aleșii locali incompatibili numărându-se și câțiva din partea UDMR, are însă 93 de voturi.

Dragnea vrea „o discuție serioasă și așezată”. De la Bruxelles „n-am mai înțeles nimic”.

Că modificarea este dorită și de alte formațiuni politice a sugerat, de altfel, și vicepremierul Liviu Dragnea. „Aici nu e vorba numai despre primari PSD. Este o dezbatere destul de serioasă despre asociațiile intercomunitare care reunesc  autoritățile locale pentru apă-canal și pentru deșeuri. (…) Aici este de discutat și sigur că o să reluăm discuția foarte transparent, generăm o dezbatere, vreau să avem o discuție serioasă și așezată și cu Agenția Națională de Integritate, pentru că cred că regimul incompatibilităților ar trebui mult mai bine lămurit. Nu știu dacă simplificat sau nu, dar mult mai bine lămurit, pentru că am înțeles că ANI a transmis un punct de vedere în care spune că cei care sunt membri în aceste ADI-uri nu ar fi incompatibili, alții au altă părere, în instanțe se întâmplă alte lucruri.Și ceea ce s-a convenit astăzi (sâmbătă, n.red.) a fost să generăm o discuție foarte serioasă cu ANI, chiar săptămâna viitoare, n-are legătură cu alegerile, să nu se transforme într-un fenomen”, s-a arătat preocupat Liviu Dragnea de subiect după întâlnirea de la Brașov.

De partea primarilor și președinților CJ care aleg să facă parte din AGA societăților comerciale rezultate în ciuda dosarelor deschise de ANI, Dragnea invocă „buna-credință”. „Trebuie să lămurim lucrurile. Pentru că majoritatea zdrobitoare a aleșilor locali care au participat în aceste agenții de dezvoltare intercomunitare au făcut-o cu bună-credință. Mi se pare firesc că acolo unde se iau deciziile majore, strategice – prețul apei, investițiile în localități, până la urmă – de cine să fie reprezentată comunitatea? Nu poate să fie reprezentată de cineva care n-are în spate o legitimitate și o autoritate dată de cetățeni”, crede vicepremierul.

Ca argument în favoarea cauzei primarilor, Liviu Dragnea a făcut din nou refeire, în treacăt, la scrisoarea semnată pe 11 martie de Vittoria Alliata di Villafranca, directorul Direcției Consolidarea Competenței Administrative și Europa de Sud-Est din cadrul Comisiei Europene și adresată președintelui ANI, Horia Georgescu, în care se arăta că prezența aleșilor locali în ADI este „crucială” și că „nu poate fi neobișnuit ca anumiți funcționari locali aleși, ca membri ai ADI, să fie în același timp membri ai boardului unor operatori publici”. „Știți bine că a venit și o adresă, care a fost făcută publică, de la Comisia Europeană, pe care după aia am înțeles că au reformulat-o, oricum n-am mai înțeles nimeni nimic, în care, pe bună dreptate, spunea ceea ce spunem și noi, că este greu de înțeles pentru cineva că poate exista conflict de interese între public și public. Adică între o autoritate locală și o asociație a autorităților locale”, a tras Dragnea concluzia, la Brașov.

Ultima scrisoare de la Bruxelles: „CE nu sugerează nicio modificare”

Ceea ce a omis vicepremierul Dragnea să detalieze este faptul că scrisoarea din 11 martie a Vittoriei Alliata di Villafranca a fost urmată pe 21 martie de o alta, a aceluiași director, în care mesajul era cu totul diferit. Potrivit textului scrisorii obținute de gândul, care a ajuns inclusiv la Ministerul Dezvoltării Regionale condus de Liviu Dragnea, directorul din cadrul CE precizează: „Contrar interpretărilor date public scrisorii mele din 11 martie, poziția Comisiei în chestiunea incompatibilităților nu s-a schimbat”.

Mai exact, Villafranca face referire la Raportul MCV din ianuarie, aprobat între timp de Consiliul de Miniștri, care recomandă, printre altele „să nu existe nicio excepție la aplicarea legii incompatibilităților, conflictului de interese și averii nejustificate”. „Doresc să subliniez din nou că CE nu sugerează nicio schimbare a regimului incompatibilităților și recunoaște în totalitate rolul acestor măsuri în compaterea corupției”, se arată în finalul celei de-a doua scrisori, datate 21 martie în care Villafranca dă o justificare și corespondenței sale inițiale cu ANI – „scopul era solicitaarea punctului dumneavoastră de vedere în legătură cu monitorizarea și prevenirea posibilelor conflicte de interese legate de ADI”.

Diferența de poziție, la 10 zile distanță, ar fi apărut, susțin surse guvernamentale, ca urmare a intervenției Secretariatului General al Comisiei Europene, condus de Catherine Day.