Planurile Guvernului pentru noul Air Force One, ținute secrete de Apărare. Directorul Romavia: „Nu văd ce se poate face cu un avion de 10 -12 locuri”

Guvernul a cheltuit, în ultimii doi ani și jumătate, între 1,5 milioane și 6 milioane de euro pe an pentru mentenanța avioanelor închiriate de la Tarom cu care au zburat președintele și prim-ministrul în delegațiile în străinătate. Analiza Tarom adusă pe masa Guvernului la solicitarea Ministerului de Finanțe este motivul invocat de Ministerul Apărării Naționale, într-un răspuns transmis gândul, pentru care Executivul a decis să cumpere un nou avion destinat exclusiv zborurilor demnitarilor. „Astfel, numai în anul 2011, aceste costuri au fost de 28.071.626 lei (6,2 milioane de euro n.red.)”, arată MApN în mâinile căruia Guvernul a pus achiziția.

Deși contractul de leasing trebuie încheiat până la sfârșitul anului, adică în maximum 3 luni, așa cum prevede ordonanța de urgență prin care achiziția i se încredințat ministrului Mircea Dușa, MApN susține că „procesul nu a fost demarat încă”, evitând cu acest argument, să facă orice precizare legată de cerințele tehnice minimale sau de prețul estimat pentru noul Air Force One al României.

Contactată de gândul, Vasilica Săbău, managerul general al ROMAVIA, care s-a ocupat după 1990 de aeronavele oficiale, spune că până în acest moment compania aflată tot în subordinea MApN nu a fost implicată în această achiziție, însă planurile avansate declarativ de premierul Victor Ponta pentru „un avion de 10-12 locuri ” nu ar sta în picioare. „Nu văd ce pot să facă cu el. În toți anii aceștia în care ROMAVIA s-a ocupat de zboruri, au fost 20-60 de persoane întotdeauna. În plus, nu poți da atâția bani ca să folosești aeronava doar pentru curse scurte. Când iei o aeronavă de acest fel, trebuie să poți face și curse lungi. Când ai nevoie să ajungi în Statele Unite ce faci, iar închiriezi?”, pune directorul ROMAVIA la îndoială inteniile anunțate public de premier.

În opinia sa, specialiștii vor opta cel mai probabil pentru „un mediu-curier amenajat VIP la 20-60 de locuri”, cumpărat din străinătate. „Categoric nu se pot cumpăra din România. Doar dacă cineva are deja cumpărată o aeronavă de care vrea să scape”, spune Vasilica Săbău. Prețurile direct de la producători pentru un astfel de avion nou variază între 60 și 88 de milioane de dolari.

4 milioane de dolari, prima rată

Ministerul Apărării, prin Departamentul pentru Armament condus de secretarul de stat Floarea Șerban, gestionează în exclusivitate achiziția, plănuind să consulte în perioada următoare mai multe instutuții, inclusiv SPP și STS în legătură cu cerințele tehnice minimale pe care avionul ar urma să le îndeplinească.

În jurul prețului, toți cei implicați se eschivează încă. Deocamdată, la rectificarea bugetară din 31 iulie, pentru 2013, Guvernul a alocat în acest scop 13,5 milioane de lei, adică 4 milioane de dolari. „Este vorba de 10 milioane – 13 sunt puse în buget – încercăm să luăm o aeronavă de 10-12 locuri care să reducă costurile. Slovenia, Slovacia, Serbia, Bulgaria au aeronave, noi nu. Și ne costă mult mai mult să mergem de fiecare dată cu aeronave închiriate”, a spus Ponta după ce gândul a relatat despre aprobarea neanunțată oficial a achiziției, în ședința de Guvern.

Suma reprezintă însă numai plata primei rate, în MApN nefiind încă clar pe durata câtor ani se va derula leasingul și nici dacă va fi o aeronavă nouă sau una second-hand.

„13,5 milioane de lei (4 milioane de dolari n.red.) nu este costul total. Este rata pentru anul acesta. În condițiile achiziționării în leasing nu e o cheltuială foarte mare. Se poate lua și pe 5 ani sau mai mult. Ar fi ca o închiriere în rate și la final poți să rămâi și cu avionul dacă prevezi lucrul acesta în contract. De preț poți vorbi abia atunci când știi ce vrei să cumperi: Boeing, Airbus, Galaxy, Falco. Abia după ce ai o discuție cu producătorul poți vorbi de un preț estimativ”, spune directorul ROMAVIA.

Boeing și Airbus cer 60- 88 de milioane de dolari

În opinia sa, „minimal, ar trebui să fie luat un mediu-curier amenajat VIP la 20-60 de locuri, de preferat nou, pentru costuri mai mici cu asistența tehnică ulterioară” și pentru a evita problemele cu pioesele de scump greu de găsit sau foarte scumpe pe care ROMAVIA le-a avut mereu. „Cel mai potrivit ar fi un Airbus 320, 319 sau un Boeing 737. Costurile de operare și de întreținere sunt mult mai mici, iar piloții români au deja licențe pentru acestea sau pot da foarte rapid niște diferențe pentru certificare. La Challenger și toate celelalte ai foarte multe costuri de întreținere, vei avea în timp aceleași problemă cu piesele de schimb și presupun noi costuri de pregătirea piloților”, susține Vasilica Săbău.

Prețul celui mai mic Boeing 737 (cu viteză de croazieră de 800 Km/h, altitudine de 10.000 m și distanță maxima de zbor de 2.780km/3.400km) achiziționat nou este, conform paginii de internet a producătorului, de 76 de milioane de dolari, fără sisteme de transmisiuni sau de securitate pentru demnitari.

Un Boeing Business Jet pe de altă parte, model mai mic, dar adaptat ca design și confort nevoilor demnitarilor costă între 64 și 68 de milioane dolari, înainte de a i se monta un sistem anti-rachetă sau de telecomunicații special. În ofertele brokerilor, un BBJ de 20 de locuri cu tapițerie din piele și o sală de ședințe disponibil în februarie 2014 ajunge la 89 de milioane de dolari. Și la preț de second hand un astfel de Boieng din 1998 nu scade sub 30 de milioane de dolari.

Oferta Airbus este similară. Prețul mediu în 2012 pentru familia A 320 a fost de 67 de milioane de dolari pentru cel mai mic model, A 318 (cu viteză de croazieră de 850 Km/h, altitudine de 10.700 m și distanță maxima de zbor de 2.780km), și de 88,3 milioane pentru un A 320.

În aceste condiții, cu aproximativ 4 milioane de dolari disponibili anual, Guvernul poate cumpăra ori o aeronavă nouă , inclusiv pentru zboruri de mare distanță, prelungind leasingul pe aproape 20 de ani, ori una de mici dimensiuni cu care nu se pot efectua zboruri transatlantice sau în Extremul Orient, ori o aeronavă second-hand contractată în leasing pentru 5-7 ani.

Cum s-a ales praful de aeronavele oficiale ale României: „Avem datorii și din 1996, când s-a reparat Boeingul prezidențial”

Planurile lui Victor Ponta de a cumpăra un avion nou au apărut după ce Ministerul Finanțelor a semnalat cheltuielile legate de zborurile oficiale cu aeronave Tarom închiriate. „Datele referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale Președintelui României și Prim-ministrului României în ultimii ani arătau că achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”, susține MApN.

Costurile și de 6 milioane de euro anual au fost atinse în condițiile în care fostul Boeing 707 prezidențial, botezat „Carpați” a folosit de la Nicolae Ceaușescu încoace de toți președinții, a fost vândut în 2012 pentru 2 milioane de euro și va opera din 2014 în misiuni militare ale SUA și ale NATO. La momentul vânzării, aeronava Carpați avea interdicție de aterizare pe aeroporturile europene din cauza nivelului de zgomot care depășea limitele admise în UE. Pentru zborurile președintelui, se obținea însă o derogare.

Avionul Boeing 707 folosit ca avion oficial după defectarea transportorului principal în anii ’70

Aceeași problemă de zgomot o au și cele două aeronave rămase încă în flota ROMAVIA – BAe 146 -200, fabricate în 1991 în Marea Britanie. Deși relativ noi, avioanele nu mai pot fi folosite, teoretic, decât pentru zboruri interne. În practică, de întreaga flotă a ROMAVIA, ca și de compania rămasă cu doar 6 angajați, s-a ales praful. Cu una din cele două aeronave existente s-au cheltuit în 2007 sume importante pentru obține noi certificări. Cu încă un milion de dolari investiți s-ar fi putut aduce, consideră șefa ROMAVIA, la standardele necesare azi. Nu s-au găsit însă acești bani.

Avioanele BAe 146 pe care ROMAVIA le ține de doi ani în conservare din lipsa banilor. Grafic: Romavia

„Acum le ținem de doi ani pe platformă, în conservare. Nu a fost interes pentru ele. Iar ROMAVIA nu mai are decât 6 oameni. Erau 85 până în 20 mai când Guvernul a făcut concedierea colectivă. Cei 6 care am mai rămas ne ocupăm strict de administrarea companiei. Avem salariile neluate de 8 luni. Oamenii au fost concediați de 6 luni și nu li s-a dat nimic”, spune directorul ROMAVIA.

În plus, statul nu mai are în acest moment angajat niciun pilot antrenat pentru zborurile speciale. „Cei mai mulți erau pensionari militari, din 2010 nu au mai putut cumula pensia cu salariul și atunci i-a angajat un operator privat și noi i-am închiriat de la el. Ne-am scărpinat cu două mâini pe deasupra capului în loc să facem o excepție”, consideră Vasilica Săbău.

Mai mult, chiar dacă a luat 2 milioane de euro pe fostul avion oficial, statul a rămas în continuare cu datorii de 750.000 de euro pentru reparațiile istorice acle acestuia. „Datorii avem, dar sunt acumulate în ani de zile. Avem și din 1996 când s-a reparat Boeingul prezidential. Fără penalități mai sunt de dat vreo 750.000 de euro”, estimează directorul ROMAVIA.

Cerințele guvernului în 2007: sistem anti-rachetă, de telecomunicații, realimentare în zbor, punct medical, dormitor

O tentativă de a înlocui aeronavele oficiale i-a aparținut lui Călin Popescu Tăriceanu, în timpul mandatului de ministru al apărării al lui Teodor Meleșcanu. La propunerea ROMAVIA, CSAT a avizat, în mai 2007, cumpărarea a două avioane cu dotări speciale, unul ca transportor oficial al demnitarilor și unul de rezervă. La scară mai mică, se dorea apropierea, ca dotări, de aeronava American Air Force One a liderului de la Casa Albă.

Aeromava oficială americană. Sursă grafic: Peter Scarty

Ambele avioane românești urmau să aibă radare meteorologice performante și sisteme anti-rachetă pentru a respinge potențialele atacuri în zbor și a indica pilotului traiectoria corectă pentru ieșirea din zona periculoasă. O altă cerință erau rezervoarele de combustibil de rezervă și un sistem de realimentare în zbor, pentru ca avioanele folosite de demnitarii români să nu mai aibă nevoie de escală pentru drumurile transatlantice.

În interior, avioanele erau proiectate, pe hârtie, cu compartimente de călătorie separate pentru demnitar, consilieri și ofițerii de protecție, un dormitor de dimensiuni reduse cu sală de baie, „un birou” de lucru pentru președinte sau premier, o magazie de alimente, un punct de prim ajutor și scară proiprie.

Deși aprobată, achiziția a fost abandonată din cauza sumei de 300 de milioane de dolari care se vehicula public.

Fechet (ANRMAP): „În 2-3 luni ar putea fi contractul semnat”

Chiar dacă investiția financiară este una importantă, licitația pentru noul avion nu este o certitudine, date fiind implicarea MApN și potențiala trecere a caracteristicilor tehnice cerute drept secret de stat. „Primul pas este ca beneficiarii să spună ce anume doresc: long-courier, mediu sau short-courier, cu ce condiții tehnice și cum să fie amenajat. Apoi se stabilește procedura de achiziție. Ar trebui să fie prin licitație, dar asta nu o poți stabili decât după ce decizi ce vrei să cumperi. Furnizori sunt destul de mulți, sunt și brokeri și fabricanți. Apoi, dacă se hotărăsc la un Airbus sau Boeing, știind fabricantul, nu mai e nevoie de licitație, îl iei direct, cu preț mai mic”, explică directorul ROMAVIA.

Contactat de gândul, vicepreședintele ANRMAP Mircea Fechet nu are nici el certitudinea că se va cumpăra prin licitație. „Dacă va fi folosit cu precădere în serviciul militar, achiziția se va face conform OUG 114/2011. Dacă va fi achiziționat cu precădere pentru transportul demnitarilor se va aplica OUG 34. Nu cred să existe vreun secret de stat în sensul atingerii securității naționale. Dacă există un secret de stat se aplică alte prevederi, dar nu cred că se va ajunge acolo. Eu cred că va fi o licitație deschisă”, spune Fechet.

Așa cum sunt descrise procedurile de cumpărare în legea specială a achizițiilor militare, contractul poate fi atribuit și prin dialog competitiv sau prin licitație restrânsă, în care, chiar dacă se poate înscrie orice competitor, MApN selectează participanții finali. O variantă permisă este și negocierea directă cu furnizorul, mai ales în condițiile în care aeronava va fi ulterior personalizată și echipată special.

„Dialogul competitiv se folosește pentru chestiuni mai complicate – dacă vrei să construiești o centrală nucleară sau o autostradă și nu știi foarte clar cum ar trebui să fie. Durează și mult, nu e o procedură uzuală în România. Eu aș anticipa licitația. Probabil că în 2-3 luni (după definitivarea caietului de sarcini, n.red.) ar putea fi contractul semnat”, crede Fechet.

Cu ce avioane zboară premierii și șefii de stat în lume

Printre țările care au ales un Airbus ca aeronavă oficială se numără Bulgaria – stat ai cărui demnitari zboară cu un A 319 după ce au renunțat la Tupolev ca urmare a accidentului președintelui polonez Lech Kaczynski din 2010 -, Brazilia, Armenia, care păstrează încă în flota oficială și un Tupolev Tu-134, Belgia și Spania.

Avionul oficial al Guvernului bulgar, Airbus A319. Sursa foto: airliners.net

Cu Boeing zboară, printre alții, oficialii din Argentina (Boeing 757-200), Azerbaidjan – care au optat pentru montarea unui sistem de bruiaj pe lângă cel anti-rachetă și de realimentare în zbor pe aeronava Boeing 767-300 – sau Burkina Faso (Boeing 727). Sultanul din Burnei a cumpărat nu mai puțin de 4 Boeinguri de diferite mărimi ca avioane oficiale, iar Australia a achiziționat în 2002, în leasing pe 13 ani două aparate Boeing 737 Business Jet cu câte o sală de conferințe.

Croația pe de altă parte a optat pentru Challenger CL-604.

Pentru transportul demnitarilor, Franța a cumpărat în 2011 un Airbus A330-200 personalizat. Pe lângă acesta, Ministerul Apărării are 4 elicoptere Super Puma amenajate VIP rezervate strict pentru delegațiile în țară ale primilor oameni în stat.

Aeronava oficială cu care zboară președintele Franței, Francois Hollande și premierul Jean Marc Ayrault

Tot în 2011 și-a înnoit flota oficială și Germania. Angela Merkel merge în vizitele externe sau la reuniunile internaționale cu un Airbus 340-313 VIP denumit oficial „Konrad Adenauer”, dar botezat în presă „Angie One”. În scopul transportării demnitarilor germanii au la disploziție două aeronave Airbus 319, patru Bombardier Global 5000 de dimensiuni mai mici, și trei eliciptere Eurocopter AS 532 Cougar.

„Angie One”, la aterizare

Rusia are două aeronave Ilyushin Il-96-300PU pentru zborurile prezidențiale și guvernamentale – una principală și una de rezervă. Avionul oficial a fost reamenajat VIP în 2001 de o companie britanică inclusiv cu pardoseală de marmură, tapițerie de mătase și instalații sanitare placate cu aur, factura totală depășind la acea vreme 10 milioane de lire.

Aeronava oficială a lui Vladimir Putin. Foto: airliners.net

Flota oficială din Slovacia are două Tupolev Tu-154s și două Yakovlev Yak 40s destinate exclusiv demnitarilor. Cu toate acestea, oficialii slovaci merg deseori cu avioane de linie cu argumentul evitării marilor cheltuieli publice.

Unul din cele două avioane Tupolev ale Slovaciei. Foto: airliners.net

În Elveția s-a optat pentru cumpărarea a patru avioane de dimensiuni mai mici la care au acces atât președintele, cât și cancelarul sau miniștrii federali.

Avionul Cessna 560XL, unul din cele patru ale flotei elvețiene pentru demnitari