Plenul Camerei, suspendat din lipsă de cvorum, fără a se da vot în cazul Diniță

Zgonea a precizat că, după verificarea cu ajutorul cartelelor de vot, s-a constatat că în sala de ședință erau prezenți doar 116 deputați.

El a menționat că va convoca plenul Camerei pentru săptămâna viitoare, luni, la ora 15.00.

„Având în vedere aceste chestiuni care sunt strict legate de incompatibilități, cereri de ridicare a imunității, de arestare preventivă și cele stabilite de către Biroul permanent al Camerei Deputaților de astăzi, convoc plenul Camerei Deputaților săptămâna viitoare, luni, la ora 15.00. Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite toți colegii pentru a vota pentru moțiunea simplă, suntem în procedura de vot pentru cererea de arestare preventivă a deputatului Ion Diniță și până atunci sper că și celelalte două proceduri care sunt trimise de către DNA să fie finalizate”, a spus Zgonea.

Liderul deputaților PNL, George Scutaru, a acuzat PSD, luni, în plen, de blocarea justiției, el afirmând că social-democrații vor amâna și votul în Comisia Juridică în cazurile Hrebenciuc și Adam, în replică Valeriu Zgonea sugerând că Victor Paul Dobre este cel care a vrut să intervină la el.

„În Parlament în partea dreaptă sunt cei care apără Justiția, care luptă împotriva corupției, care nu susțin nici mafia pădurilor, nici pe cei care fac trafic de influență, în partea stângă avem mulți parlamentari care sunt mai mult la bufet decât în plen”, a afirmat Scutaru.

El a arătat că Victor Ponta a spus că nu participă și nu a participat niciodată la votul de încuviințare a arestării preventive a deputaților Adam și Hrebenciuc, dar a fost prezent, alături de miniștrii PSD când s-a respins arestarea preventivă a lui Vlad Cozma.”

„Domnul Ponta, împreună cu toți miniștrii PSD, au fost în păr prezenți în 17 februarie când au votat împotriva arestării lui Cozma. Singurul lucru care puteți să-l spuneți cu adevărat este că astăzi doriți blocarea justiției cum veți face și mâine în Comisia Juridică, când, sub pretextul că aveți prea multe documente de citit, veți amâna un vot în Comisia Juridică. Este stilul pe care PSD îl arată foarte bine de luni de zile când vorbim de Justiție”, a afirmat Scutaru.

În replică, Valeriu Zgonea a spus că atunci când a fost vorba de modificarea Statutului deputaților și senatorilor pentru stabilirea de termene precise în cazul ridicării imunității și arestării preventive, cei care s-au opus au fost de la PNL și PDL.

„Atunci când a fost vorba de modificarea Statutului deputaților și senatorilor să tăiem din privilegiile parlamentarilor, să punem date predictibile și niște proceduri transparente cu privire la ridicarea imunității sau de reținere preventivă, am avut câțiva colegi care s-au opus și au făcut tot felul de jocuri. Sunt înregistrate persoanele care au luat cuvântul și au blocat și atunci trebuie să ne uităm care sunt aceste persoane (…). cele care cu adevărat adevărat au probleme cu justiția, că nu e Victor Paul Dobre de la mine și nu am venit la mine în birou, că la mine în birou nu se vorbește așa ceva, că nu mă cheamă pe mine Victor Paul Dobre, nu sunt eu Sorin Roșca Stănescu care scriam editoriale și înjuram că procedurile devin trasparente și predictibile. Nu eu îi protejam pe Dan Păsat sau Monica Iacob Ritzi, s-ar părea că memoria nostră este selectivă, nu pe mine mă chema Hașotti ca să țip că nu e bun Regulamentul și să găsesc tertipuri de a sta la hotel”, a spus Zgonea.

El a adăugat că i-ar fi rușine în locul grupului parlamentar PDL care a tergiversat modificarea Statutului, contestându-l la Curtea Constituțională, pentru a nu exista transparență și predictibilitate.

„Mie mi-ar fi rușine, grup parlamentar PDL care am contestat Statutul la Curtea Constituțională, ca să nu existe transparență, să fie ca pe vremea lui Anastase, să stăm 11 luni pe un dosar. Uităm. Că dă bine la presă, uităm că nu venim decât azi și pe urmă chiulim în masă. Eu nu vă cer decât respect față de dumneavoastră. Vă rog să vă aduceți aminte de câte ori vă uitați în oglindă de câte ori ați semnat în numele colegilor dvs. să faceți cvorum pentru colegii dvs. Eu nu am nicio rușine și mă uit în oglindă cu respect”, a mai spus Zgonea.

Scutaru a declarat, ulterior, că deputații PSD au absentat în bloc de la ședința de luni ca Camerei Deputaților, suspendată din lipsă de cvorum, astfel încât nu a putut fi încuviințată solicitarea de arestare preventivă a deputatului Ion Diniță.

„Din totalul de 116 deputați prezenți, înregistrați conform evidenței electronice, dintre deputații PNL au fost prezenți 42, de la PDL-16, neafiliați-9, din partea minorităților naționale 6 deputați, ai UDMR-8, în timp ce de la PSD au venit doar 17 deputați, de la UNPR-8, de la PC-6, iar de la PPDD-4. Astfel, absența în bloc a parlamentarilor PSD de la votul pentru încuviințarea arestării deputatului Diniță a făcut ca ședința de plen să fie suspendată din lipsă de cvorum”, a declarat Scutaru.

Camera Deputaților nu a putut, luni, lua o decizie în privința arestării preventive a depuatatului Diniță, din cauza lipsei cvorumului.

Ridicarea imunității deputatului Ion Diniță nu a întrunit numărul necesar de voturi în Comisia juridică a Camerei, astfel că raportul în acest caz menționează că decizia aparține plenului.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) cere aviz de la Camera Deputaților pentru încuviințarea reținerii și a propunerii de arestare preventivă a deputatului Ion Diniță – acuzat de complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în dosarul președintelui CJ Brașov, Aristotel Căncescu.

Solicitarea DNA va fi înaintată Parchetului instanței supreme, care o va transmite Minsterului Justiției, pentru ca acesta să o înainteze Camerei Deputaților, în vederea obținerii avizului.

Potrivit procurorilor, cercetarea în stare de libertate a lui Diniță prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol derivat din modalitatea și împrejurările săvârșirii infracțiunilor, întinderea în timp a activității infracționale, urmarea produsă (consecințe deosebit de grave) și calitatea publică a persoanelor implicate în activitatea infracțională cercetată în cauză, care generează un mare impact în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unele persoane având funcții de demnitate publică, înțeleg să își exercite funcția.

„Încuviințarea cererii de arestare preventivă a fost formulată și în considerarea faptului că, lăsarea în libertate a inculpatului, ar influența negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influențării martorilor/suspecților, dovadă fiind calitatea acestuia, relația cu coinculpatul Căncescu Aristotel Adrian”, mai susține DNA.

Deputatul Ion Diniță este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în dosarul lui Aristotel Căncescu, după ce Consiliul Județean Brașov ar fi fost prejudiciat, în urma plăților nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

În documente din dosar, obținute de MEDIAFAX, anchetatorii subliniază că SC Gotic SA, a deputatului Diniță, era una dintre firmele „de casă” ale Consiliului Județean (CJ) Brașov, „calitate” rezultată din numărul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire – cu modificarea ulterioară a prețului -, precum și din conținutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instanței în cauză.

Pe de altă parte, conform acelorași documente, în aceeași încercare de recuperare a prejudiciilor prin atribuiri în continuare de lucrări în mod abuziv, cu nerespectarea legii în materia achizițiilor publice, vicepreședintele CJ Brașov, Mihai Pascu, a avut, din dispoziția lui Aristotel Căncescu, mai multe întâlniri cu Ion Diniță, „pentru a-l determina să accepte noi contracte, cu condiția ca o parte din bani să fie returnați pentru recuperarea prejudiciilor din contractele anterioare”.

În aceleași documente, anchetatorii precizează că, din cercetările făcute până la acest moment rezultă că președintele CJ Brașov a oferit firmei lui Diniță, cu sprijinul și prin complicitatea vicepreședintelui instituției și a funcționarilor cu funcții de conducere din CJ Brașov, două contracte. Primul, încheiat în 2006, a vizat lucrări de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoș- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racoș-Șercaia.

„Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Județean Brașov prin achitarea în mod nelegal din dispoziția abuzivă a inculpatului Căncescu Aristotel a unor sume aferente lucrărilor executate de SC Gotic SA ca urmare a derulării contractelor nr. 8789/10.11.2006, privind lucrările de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoș – Rupea și nr. 69/20.09.2007, privind lucrările de întreținere, reparații și salubrizare a drumurilor județene din Brașov( întreținere și salubrizare în sezonul rece -deszăpeziri precum și întreținerea și reparații pe timp de vară), este de 32.983.878,71 lei cu TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro”, se menționează în documentele din dosar.

Procurorii anticorupție detaliază plățile făcute firmei lui Diniță, precizând astfel că firma deputatului a primit un milion de lei, sumă considerată exorbitantă de către DNA, în schimbul a două straturi de asfalt turnate pe doi kilometri de drum în localitatea Racoș, după care Costea Viorel, director al Direcției de Administrare Drumuri și Poduri din cadrul Consiliului Județean, a întocmit un referat prin care a propus alocarea unei alte sume de 2.900.000 lei, pentru plata acelorași lucrări. Costea este cercetat și el în acest dosar, pentru abuz în serviciu.

„Practic, cei 2 km ai drumului din incinta localității Racoș, pe care SC Gotic SA a turnat timp de 6 luni, două straturi de asfalt, au fost plătiți de către Consiliul Județean Brașov cu suma de 1.000.000 lei +2.900.000 lei, deși nu a existat vreun contract nou sau vreun act adițional la contractul inițial (nr. 8798/10.11.2006) și nici măcar un act de recepție al pretinselor lucrări efectuate pentru care deja fusese achitată suma exorbitantă de 1 milion lei”, se arată în documentele anchetatorilor.

Potrivit DNA, în schimbul a două contracte acordate de Consiliul Județean Brașov firmei lui Diniță, aceasta „a virat în tranșe de bani, în perioada 15.11.2006 – 29.06.2007, ce au totalizat 384.750 lei, către SC Canaris SRL, societate deținută de Căncescu Aristotel Adrian”.

„În cazul ambelor contracte, achitate prin ordine de plată semnate de inculpatul Căncescu Aristotel, Consiliul județean a fost prejudiciat fie prin majorarea nelegală, abuzivă, a prețului contractelor, prin încheierea unor acte adiționale, fie prin decontarea unor lucrări neefectuate sau care au fost decontate de două ori”, se mai precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de DNA.

În acest dosar, președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu, a fost reținut luni seară, de procurorii anticorupție, după ce a fost audiat mai multe ore la DNA Brașov.

Aceeași măsură preventivă a fost dispusă în cazul administratorul public al județului, Radu Ispas, și al lui Gabriel Bâgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL.

Căncescu și Bâgiu au fost prezentați, marți, instanței supreme, cu propunerea de arestare preventivă. Propunerea a fost respinsă, cei doi urmând să fie cercetați sub control judiciar. Tot sub control judiciar este cercetat Ispas.

Potrivit anchetatorilor, vicepreședintele CJ Brașov, Mihai Pascu, este cercetat și el, pentru abuz în serviciu și instigare la tentativă la această infracțiune.