Plenul Parlamentului este convocat joi pentru citirea moțiunii de cenzură – DOCUMENT

Președintii celor două camere au convocat pentru joi, 9 septembrie,  ora 16 plen reunit pentru prezentarea moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR. 

Informarea privind convocarea plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în data de 9 septembrie 2021, ora 16:00 pentru prezentarea Moţiunii de cenzură intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!”, a fost publicată pe site-ul Camerei Deputaților.

„Împiedicarea prezentării și refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţii opoziţiei parlamentare de a cenzura și controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii”, este unul dintre argumentele din decizii ale Curții Consituționale care sunt invocate în susținerea convocării plenului, covocare semnată de liderii Camerei Deputaților, Ludovic Orban (PNL), și Senatului, Anca Dragu (USR PLUS).

Președintele Camerei Deputaților a subliniat, însă, într-o declarație după transmiterea informării, că acest document nu garantează că moțiunea va fi prezentată miercuri, ci doar că plenul se va reuni.

„Convocarea făcută de președinții celor două camere nu cuprinde ordinea de zi. Nu este regulamentar ca președinții când fac convocarea plenului camerelor reunite să stabilească propunerea d eordine de zi. Pentru stabilirea proiectului ordinii de zi, vom convoca Birourile permanente reunite, care în conformitate cu prevederile articolului 15 din regulamentul ședințelor comune, au acest atribut de a stabili proiectul ordinii de zi”, a subliniat Ludovic Orban.

Decizia vine după patru ședințe eșuate ale Birourilor permanente reunite pentru discutarea calendarului moțiunii de cenzură depuse, vinerea trecută, de USR PLUS împreună cu AUR împotriva Guvernului Cîțu. Luni, după eșecul ședinței cu numărul trei a Birourilor permanente reunite ale Parlamentului, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, anunța că va mai convoca o ședință, iar dacă nci aceasta nu va avea loc, va informa Executivul. Prin urmare, când nici marți nu a fost cvorul, liderii celor două camere ale Parlamentului au informat Executivul cu privire la moțiune.

Premierul contestat Florin Cîțu a anunțat, miercuri dimineață, că a trimis demisiile miniștrilor USR PLUS și propunerile pentru interimari la Palatul Cotroceni și, a subliniat că „PNL nu face guvern cu PSD, să fie foarte clar. Vom adopta o rezoluție astăzi. Cine face demersuri împotriva propriului guvern, bineînțeles, că se va supune consecințelor din statut”.

Care e procedura

Moțiunea de cenzură „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!”, semnată de 122 de parlamentari – USR PLUS și AUR,  depusă vineri la Senat şi Camera Deputaţilor. Pentru a întruni condițiile constituționale trebuie să aibă cel puțin 117 semnături.

Pentru a trece, moțiunea trebuie să fie votată de 234 de parlamentari. USR PLUS are 80 de parlamentari, iar AUR, 43.

Pe de altă parte, PSD a pregătit și a prezentat joi textul propriei moțiuni de cenzură, intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîţu!”.

Potrivit regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, moţiunea de cenzură, care poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă.

Apoi, moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Data şi locul şedinţei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.

Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea, potrivit Constituției.

Documentul integral:

„Informare cu privire la convocarea plenului reunit al Camerei Deputaţilor și Senatului în data de 9 septembrie 2021, ora 16,00 pentru prezentarea Moţiunii de cenzură intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura șansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!”

La data de 3 septembrie 2021 s-a înregistrat Ia cabinetul președinteIui Senatului sub nr.I/2824/2021 și ia cabinetul președinteIui Camerei Deputaţilor sub nr. 2490/3.09.2021, Moţiunea de cenzură intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura șansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să piece!”,

Luând în considerare convocarea Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor și Senatului în datele de 3, 4, 6 și 7 septembrie a.c, în vederea stabilirii calendarului dezbaterii moţiunii de cenzură care însă nu s-a putut realiza din cauza lipsei cvorumului de ședinţă;

Având în vedere:

– Decizia Curţii Constituţionale nr.1525/2010 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, și Parlamentul României alcătuit din Camera Deputaţilor și Senat, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 818 din 07 decembrie 2010 “depunerea moţiunii de cenzură are semnificaţia declanșărií controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului și mutatis mutandis constituie un act irevocabil în sensul iniţierii acestui control; este o armă pusă îndeobște la îndemâna opoziţieí parlamentare și nu în ultimul rând este o formă de exprimare a opoziţíei faţă de rnăsurile adoptate de Guvern. În consecinţă, împiedicarea prezentării și refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţii opoziţiei parlamentare de a cenzura și controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii. Astfel, în cauza de faţă, Curtea reţine că Parlamentul, prin reprezentantul său, șI anume președintele Senatului. nu a respectat termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în ședinţa comună a celor două Camere de cel mult 5 zile de la data depunerií acesteia, prevăzut de art. 78 alin.(1) din Regulamentul ședínţeIor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatuluí, ceea ce se constituíe într-o piedică la prezentarea moţiunii de cenzură depusă de opoziţia parlamentară. Maí mult, având în vedere cele arătate mai sus, dezbaterea moţíunii de cenzură trebuia deja demarată, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât Curtea constată că Parlamentul, prin reprezentantul său, și anume președintele Senatuluí, refuză supunerea acesteia spre dezbatere în ședinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, contrar prevederilor art. 114 olin. (2) coroborate cu cele ale art. 113 alin. (3) din Constituţie.

– În acest mod opoziţia parlamentară nu se mai poate exprima şi controlul parlamentar este lipsit de efícienţă. Or, niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şíș implicit, încălcarea principiului constituţional al statuluí de drept.”

– Decizia Curţii Constituţionale nr. 609/2020 asupra respingerii cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern și Parlament, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 980 din 23 octombrie 2020

– „Având în vedere că atât Constituţia, cât și normele regulamen tare ale Parlamentului instituie obliga tivitatea desfășurării dezbaterilor șí votului într-un interval de 3 (trei) zile de la momentul prezentării moţiunií de cenzură,[…]. Se consideră că lipsa unei sancţíuni exprese în conţínutul textului constituţional pentru nerespectarea termenului nu poate conduce la concluzia că dezbaterea și votul moţiunií de cenzură pot avea loc oricând, întrucât, astfel cum a arătat și Curtea Constituţională, aceasta atrage caracterul íluzoriu al instrumentului juridic ș în cele din urmă, lipsa de eficienţă, în măsura în care actualitatea acestuia este afectată de trecerea timpului.”

– “Odată depusă, în sarcina Parlamentului se nasc o serie de obligaţíi legate, ce nu pot fi fragmentate. Astfel, în cel mult 5 zile de la data depunerii, moţiunea de cenzura trebuie prezen tata în şedinţa comună a celor două Camere [art.94 alin.(1) teza a doua din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr.4/1992, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.247 din 25 martie 2020], iar după 3 zile de la prezen tare trebuie dezbătută și votată [art.113 alin.(3) din Constituţie şi art.94 alín.(2) din Regulament]. Totodată, data şi locul ,ședinţeí comune, împreună cu invitatia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte a aceasta să aibă loc [art.94 alín.(3) din Regulament]. Ii

– Decizia Curţii Constituţionale nr. 85/2020 asupra admiterii cererilor de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Președinte1e României și Parlamentul României, formulate de președintele Camerei Deputaţilor și președintele Senatului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 195 din 11 martie 2020 “[…], de vreme ce Parlamentul este suveran în a acorda sau nu votul de învestitură unuí Guvern desemnat, este greu de înţeles care este fundamentul juridic al refuzului Parlamentului de a-și exercita o competenţă constituţională expresă, clară și care nu lasă loc pentru interpretări divergente. Abia prin împiedicarea finalízărií unei proceduri de învestire a unui Guvern desemnat, procedură parlamentară pe care a început-o, dar pe care nu a dorit să o ducă la bun sfârșit, preferând să se adreseze Curţii Constituţionale cu un fals conflict juridic de natură constituţională, Parlamentul a produs un blocaj instítuţional.”

– Decizia Curţii Constituţionale nr. 209/2012 referitoare la respingerea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1/9.02.2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 188/ 22.03. 2012 -Parlamentul “nu poatefi reprezentat sau înlocuit de niciunul dintre organele sale interne şi pe care chiar el şi le înfiinţează, din simplul motív că el nu poate delega nimănui – și cu atât mai puţin unui grup de parlamentari – suveranitatea naţională cu care electoratul l-a împuternicit în urma alegerilor parlamentare. […JPentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul ţării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da conţinut acesteí plenitudini. Deplasarea [ J unui centru de decizie constituţional (Par/amen tul) la comisii ale acestuia nu este conformă cu menirea celui dintâi, exprimată clar în prevederile art.11O și art58 din Constituţíe [art.111 şi art 61 din Constituţia revizuităJ.”

– În conformitate cu art. 14 alin.(1) și având în vedere prevederile art.94 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului președinţii celor două Camere ale Parlamentului convoacă plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului în data de joi, 9 septembrie 2021, ora 16.00.”

Informare 2021.09.08 by Gandul.info on Scribd

Știre în curs de actualizare.