PMP: „Ce nu spune Guvernul – ca să iasă bine pe hârtie, creșterea economică se face cu estorcarea antreprenorilor”

Partidul Mișcarea Populară demontează punct cu punct toată teoria creșterii economice pe care Florin Cîțu o flutură prin fața presei. Într-o postare pe Facebook, PMP arată că statul român datorează antreprenorilor sume mari de bani „pentru concedii medicale neachitate de către CNAS de ani de zile, fără a plăti vreodată vreo dobândă și fără perspectiva de a se achita de această datorie”.

„Aceasta este situația reală care lămurește «creșterea economică» anunțată cu emfază de către premier”, susțin cei de la PMP.

Ce soluții au antreprenorii? „Să dea în judecată instituțiile publice”

„Pentru a-și recupera sumele pe care statul le datorează, antreprenorii trebuie să dea în judecată instituțiile publice. Sute de mii de lei se acumulează an de an în contul deconturilor pe care statul ar trebui să le achite angajatorilor mici, mijlocii, nu mai amintim de marii angajatori, care ajung să aibă de încasat milioane de lei de la Casele de Asigurari de Sanatate. Antreprenorii se chinuie să achite la zi taxele și impozitele pentru a nu le fi blocate conturile sau pentru a nu plăti penalizări fie și pentru o zi întârziere. În schimb, statul se face că uită să-și achite datoriile, blocând adesea planurile angajatorilor, cu atât mai grav în situații de criză.

Declarația triumfalistă cu privire la creșterea economică are în spate realități sumbre, pe care antreprenorii români le cunosc, dar pe care Guvernul le ignoră. În toate domeniile, antreprenorii se confruntă cu dificultăți uriașe, accentuate de pandemie, și pentru care Executivul României nu a găsit soluții de sprijin, ba dimpotrivă. Economia nu este scoasă la liman doar prin măsuri de asigurare a șomajului tehnic, așa cum consideră miniștrii, fie ei din guvernul Cîțu, fie din guvernul Orban.

Guvernul liberal a redus sprijinul oferit antreprenorilor

De la susținerea antreprenorilor care angajează tineri absolvenți sau persoane cu vârstă de peste 45 de ani, cu un cuantum de 100% a salariului minim pentru un an, așa cum era în anii precedenți pandemiei, Guvernul liberal a redus sprijinul la jumătate. Subvenția pentru culturile de primăvară afectate de seceta din anul 2020, când regiuni întregi din țară aveau suprafețele agricole compromise și în proporție de 80 – 90%, nu a mai fost acordată. Guvernul s-a limitat la a plăti sprijinul pentru culturile de toamnă, plățile fiind făcute cu exact două zile înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut. Fermierii cu suprafețele cultivate cu plante de primăvară sau culturi perene au rămas nedespăgubiți până astăzi. Și nici nu se arată vreo intenție a Guvernului pentru a-și respecta promisiunea.

Decontarea concediilor medicale nu se realizează nici după un an, deși legea prevede obligativitatea decontului în maximum 60 de zile. Trebuie menționat că angajatorii plătesc lunar concediile medicale pentru proprii angajați, unii dintre ei aflați în situații medicale ce le fac imposibilă revenirea la locul de muncă, iar statul nu returnează sumele ce se cuvin antreprenorilor, încălcând voit legea. Aceștia se găsesc în blocaje financiare din cauza întârzierilor pe care statul le înregistrează la deconturi, reciproca nefiind niciodată valabilă. Cea mai mică întârziere la plata taxelor și impozitelor se soldează cu blocarea conturilor de către ANAF.

Dacă ar avea cu adevărat preocupări liberale, chiar și în perioade dificile, Guvernul ar putea acorda o compensare a impozitelor datorate de către angajatorii care au plătit concediile medicale și care nu pot fi decontate de către stat, astfel încât aceștia să nu umple de două ori conturile publice, fără perspectiva de a-și mai recupera vreodată sumele achitate.

CNAS refuză să achite concediile medicale

Refuzul Casei Naționale de Sănătate (Caselor Judetene de Asigurari de Sănătate) de a plăti concediile medicale către angajatori a devenit un mod de operare la nivel național, extrem de păgubos pentru antreprenori. Aceștia nu reușesc să-și recupereze sumele plătite decât prin procese în instanță. Mulți însă renunță la a da statul în judecată, iar după 3 ani intervine prescripția fiscală, așa încât angajatorii rămân păgubiți, iar statul câștigat.

Sumele datorate de stat către angajatori nu sunt deloc mici, Ministerul de Finanțe ieșind întotdeauna pe plus din acest raport. Avem nenumarate cazuri care ne-au fost aduse la cunostiinta de catre angajatori, care au dat în judecată statul pentru a-si recupera sumele de bani platite pentru concediile medicale nedecontate din anii trecuti, deși legea prevede ca plata de către stat să se facă în maximum 60 de zile. Angajatorul plătește salariile angajaților săi, chiar dacă aceștia nu prestează munca pentru care sunt plătiți, fiind în concediu medical, dar statul nu-și achită datoriile.

Pentru a face față activităților sale, acestia sunt nevoiti să angajeze forță de muncă suplimentară, să plătească angajatului bolnav salariul și să-i păstreze locul de muncă, uneori făcând credite pentru a achita taxele către bugetul de stat, plătind dobânzi si penalități. Efortul este unul important, dar Guvernul se arată nepăsător la nevoile angajatorilor, preferând bilanțuri laudative.

Dacă unui angajator cu peste 100 de angajați, pentru care 25.000 de euro reprezintă o sumă importantă, statul îi datorează această sumă de aproape un an/ doi, trei și fără a achita vreo dobândă către acesta, ba dimpotrivă, cu mari riscuri de nu-și mai vedea vreodată banii recuperați, sigur că bilanțul Guvernului iese pe plus. Numai antreprenorii știu însă ce eforturi uriașe depun pentru a supraviețui”, arată Partidul Mișcarea Populară.