PNL propune sigilarea arhivei SIPA și continuarea proiectului „Cartierul Justiției”

„Politicile publice ale Guvernului Partidului Național Liberal în domeniul Justiției se întemeiază pe atașamentul absolut față de principiul conform căruia drepturile și libertățile cetățenești sunt sacrosancte, garantate de Constituție, pactele și tratatele internaționale privind drepturile omului la care România este parte, Tratatul Uniunii Europene, Carta drepturilor și libertăților fundamentale a UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”, arată liberalii în programul de guvernare depus la secretariatul Parlamentului, împreună cu lista miniștrilor.

„Obiectivele programului guvernamental în domeniul Justiției sunt stabilite onest și realist, plecând de la contextul politic prezent, de la efectele generate de acțiunile anterioare politico – legislative distructive asupra funcționării Justiției, de la majoritatea de care dispune în Parlament Guvernul PNL, ținând cont și de durata maximă a mandatului prezentului Guvern PNL, până la alegerile generale din 2020, de nevoile imediate ale sistemului judiciar și Justiției în ansamblu, precum și de obligațiile internaționale ale României, angajate prin pacte și tratate internaționale, în special, dar nu numai, prin Tratatul UE și Titlul VI al Constituției României”, mai spune sursa citată.

Ministrul Justiției propus de PNL este deputatul liberal Cătălin Predoiu, care a mai deținut această funcție.

Redăm integral măsurile propuse de PNL în programul de guvernare:

Buna funcționare a Justiției. Condiții logistice. Resurse umane. Susținere bugetară

– Guvernul PNL va continua proiectul Centrul Judiciar (Cartierul Justiției), care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliar și va continua proiectele de infrastructură judiciară în curs.

– O altă prioritate este actualizarea și repararea deficiențelor programului Ecris și trecerea la pregătirea digitalizării în sistemul judiciar. Introducerea treptată, prin programe pilot, a dosarului electronic, ar putea fi un sprijin pentru justițiabili, magistrați și profesiile juridice.

Cadrul legislativ. Stoparea modificării codurilor penale și schimbarea lor după dezbaterea

– Guvernul optează pentru stoparea acestor modificări aduse codurilor penale, aflate în Parlament, după reîntoarcerea lor de la CCR, care a stabilit că aproximativ 90 de articole erau neconstituționale în urma acestor modificări. Aceeași soluție se impune și pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse în Parlament pentru modificări punctuale ale codurilor penale, elaborate fără ca ele să fi fost rodul unei concepții unitare care să le coreleze.

– Guvernul consideră că relansarea unui proces de modificare a codurilor penale trebuie să întrunească câteva condiții esențiale: a) să plece de la un proiect coerent și unitar elaborat de o comisie de specialiști în domeniu sub coordonarea Ministerului Justiției, la care reprezentanții CSM și ai organizațiilor profesionale ale magistraților, precum și ai profesiilor juridice să participe cu statut de membru, b) să fie precedat de o dezbatere largă și incluzivă cu societatea civilă și profesiile juridice, atât în primele etape ale redactării proiectului, cât și înainte de sesizarea Parlamentului și pe parcursul dezbaterii în Parlament în cadrul comisiilor juridice ale celor două Camere, c) să aibă la dispoziție inclusiv avize consultative prealabile ale Comisiei de la Veneția.

– Guvernul va iniția prin Ministerul Justiției un dialog permanent în acest sens cu CSM, asociațiile profesionale, profesiile juridice, și nu în ultimul rând cu comisiile juridice din Parlament, COM și Comisia de la Veneția, pentru identificarea unor soluții care să întrunească votul majorității parlamentarilor și să poată fi adoptate de Parlament.

– Guvernul are în vedere în special situația Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, sistemul de pensionare anticipată introdus cu începere de la 1.01.2020, după ce a fost amânat prin ordonanță de urgență de vechiul guvern, restrângerea atribuțiilor Președintelui României și a CSM în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, recursul compensatoriu. La acestea se adaugă și alte vulnerabilități semnalate de Rapoartele COM privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, Rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Corupției (GRECO), avizele Comisiei de la Veneția.

– Principalul drept fundamental este dreptul la viață și integritate fizică. Statistici și cazuri dramatice recente au demonstrat că grupările de crimă organizate vizează traficul de persoane într-o manieră agresivă cu efecte tragice asupra multor familii. Guvernul PNL consideră acest lucru intolerabil și va reacționa metodic, planificat și dur, alocând în acest sens resursele necesare Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

– Grupările de crimă organizată, „clanurile de interlopi”, „mafiile” de tot felul, de la cele care practică răpirile și traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la „mafia” drogurilor la „mafia” lemnului sau „mafia” țigărilor de contrabandă, vor primi din partea Guvernului un răspuns pe măsură, în raport de riscurile semnificative pe care le generează. Guvernul PNL nu va asista nepăsător la extinderea acestor fenomene, ci va iniția o acțiune concertată multi – instituțională în care Ministerul Justiției se va implica potrivit competențelor sale, prin toate mijloacele administrative și normative pe care le are la dispoziție.

– Guvernul României va acționa ferm pentru combaterea corupției, ca parte a efortului integrat al tuturor Guvernelor Statelor Membre UE de combatere a corupției pe întreg teritoriul UE, inclusiv deci, a corupției transfrontaliere.

– Politica penală va include principiul prevenției, al recuperării prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsă, al mijloacelor moderne în cazurile de măsuri preventive (brățări electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de corupție.

– Singura măsură care poate rezolva semificativ problema îmbunătățirii condițiilor din penitenciare este extinderea capacității de detenție.

– Soluția pe termen scurt și mediu este modernizarea și extinderea capacității penitenciarelor existente, prin construcția de corpuri de clădire noi de câte aproximativ 200 de locuri în fiecare penitenciar. Costurile totale estimate pentru 8.000 de locuri sunt de aproximativ 12 – 15 milioane de euro, pentru că infrastructura există și suplimentarea de personal necesar este rezonabilă.

– În ultimii 3 ani, sumele de bani disponibile pentru investiții au fost diminuate cu aproximativ 200% și procedurile de angajare în penitenciare pentru echilibrarea statelor de personal au fost blocate prin promovarea unui statut cu o prevedere neconstituțională. De aceea, se impune rezolvarea prioritară a deficitului de personal.

Arhiva SIPA

– Guvernul, prin Ministerul Justiției, va angaja un dialog structurat cu CSM, asociațiile profesionale ale magistraților și Parlament, care a creat recent o comisie specială, pentru identificarea celei mai bune măsuri privind arhiva SIPA, care a suscitat numeroase controverse și preocupări în mediul judiciar și cel politic, astfel încât să se asigure o protecție adecvată a datelor și informațiilor conținute de arhivă, precum și eliminarea oricărui risc de șantaj la adresa magistraților sau justițiabililor.

– În absența unei soluții care să întrunească un consens inter – instituțional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotărâre de guvern, pentru sigilarea arhivei și depunerea ei spre păstrare și conservare la Arhivele Naționale, până când un astfel de consens inter – instituțional este întrunit.

Calitatea legislației. Educația juridică

– Ministerul Justiției va dezvolta, în limita competențelor sale, programe de răspândire a cunoașterii legislației și apropiere a Justiției de cetățeni, și va invita CSM, asociațiile profesionale și societatea civilă la o cooperare instituțională pentru a dezvolta astfel de programe comune.

Ministerul Justiției va încuraja desfășurarea de programe de pregătire profesională axate pe dobândirea unui limbaj adecvat, dar în același timp simplificat privind actul de justiție, bazat pe acuratețea termenilor de specialitate, actul de justiție fiind deopotrivă unul de dreptate, dar și de educație civică și cultură, care trebuie să ajungă la mintea și sufletul cetățenilor printr-un limbaj accesibil.
Cunoașterea legii și construirea unei mentalități de respect a regulii de drept reprezintă nu numai un demers civic și cultural, ci și de prevenție pe termen lung cu costuri mici.

MCV

– Mecanismul de cooperare și verificare cu Comisia Europeană, instituit prin decizia COM din decembrie 2006, a constituit una dintre cheile principale care a permis accederea României în UE. Baza normativă a respectării acestui mecanism până la ridicarea sa rezidă nu numai în decizia COM sus citată, nu numai în Tratatul UE, ci și în Titlul VI al Constituției României.

– MCV nu este, deci, un mecanism impus, este un mecanism asumat în mod suveran de România la momentul aderării la UE. De aici și consecința logică și normativă a respectării sale până la atingerea întocmai a obiectivelor convenite.

– Guvernul PNL va acționa în direcția realizării obiectivelor MCV și a ridicării sale pe baza unei cooperări pe care o dorește și o solicită fără echivoc loială și onestă din partea COM și a tuturor Statelor Membre. Guvernul este conștient de marja mică de manevră pe care o are în acest sens, date fiind durata mandatului până la alegerile generale din 2020 și voturile de care ar putea dispune în Parlament, în special pentru obiectivul indicat supra la pct.2, dar cu atât mai mult va căuta cooperarea loială a Parlamentului, ca și a CSM și a MP în această direcție.

– Guvernul își exprimă astfel încrederea că ceea ce nu a fost posibil în mandatul Comisiei Juncker, respectiv realizarea angajamentului Președintelui COM de a se ridica MCV pe baza rezultatelor, să fie posibil cât mai rapid în mandatul Comisiei condusă de Președinta COM, Ursula von der Leyen. De aceea, va acționa constant, atât pe fondul problemelor, cât și diplomatic, pentru a construi premisele unei astfel de decizii pozitive pentru România.

Cabinetul Orban are 16 ministere, un vicepremier și un premier în persoana președintelui PNL. Urmează ca miniștrii să fie audiați în comisiile de specialitate ale Parlamentului și ulterior să aibă loc votul de învestitură pentru noul Guvern în Legislativ.