Poate fi abrogată, dar măsura va avea efecte PE VIITOR. Fost ministru al Justiției, despre legea recursului compensatoriu
„Legal vorbind, se poate iniția fie o măsură care să abroge această lege, însă trebuie să știm că dacă legea aceasta va fi abrogată pentru persoanele care se află astăzi în închisoare, în executarea unei pedepse, indiferent de abrogarea legii, pentru că legea aceasta a recursului compensatoriu este o lege de drept penal substanțial, va continua să li se aplice această lege, ca pe principiul legii penale mai blânde. Deci se poate face abrogarea, care va avea efecte numai pentru viitor (…), se poate modifica această lege. Deci efectele pot fi controlate numai pentru viitor. Ce este bine să reținem este că legea aceasta care a fost modificată într-un mod fundamental produce niște efecte, pe care nu le putem corecta. Nu există măsură astăzi pe care s-o adoptăm și care să ne facă să revenim la punctul zero”, a declarat Raluca Prună, miercuri la RFI.
Aceasta a adăugat că declarația premierul este lipsită de asumarea responsabilității, precizând că proiectul de lege a fost adoptat în perioada Guvernului Grindeanu, tot în perioada coaliției PSD-ALDE.
„Declarația mi se pare în primul rând lipsită de o asumare a responsabilității. Premierul Dăncilă face parte dintr-un Guvern susținut de coaliția PSD-ALDE și realitatea este că această coaliție PSD-ALDE, prin Guvernul său Grindeanu a adoptat acest proiect de lege, l-a trimis în Parlament și după aceea a urmat calea parlamentară (…). În Parlament, proiectul acesta de lege a fost modificat de așa natură, s-au modificat condițiile și s-au făcut mult mai flexibile”, a completat Raluca Prună.
Ea a precizat că „în varianta inițială ar fi ieșit aproximativ 1.700 de persoane, iar acum, potrivit datelor pe care le vedem, au ieșit peste 11.000„.
Chestionată de ce au beneficiat de această lege și deținuții care au comis infracțiuni cu violență, Prună a spus că legea nu făcea nicio distincție între infracțiunii, nici în versiunea inițială, nici în cea adoptată.
„Legea nu distingea, nici în varianta inițială, nici în varianta adoptată nu se făcea vreo distincție în funcție de infracțiuni și vă explic și de ce, că poate nu este ușor de înțeles de ce infracțiunile cu violență nu au fost exceptate. Legea aceasta a fost inițiată ca urmare a unei obligații pe care România o are în urma numeroaselor condamnări la CEDO, pentru condiții precare de detenție. Condamnările acestea s-au pronunțat de Curte în situații individuale, indiferent de infracțiunea pe care o săvârșise persoana care s-a plâns la Curte. Și atunci, în aplicarea unei măsuri compensatorii, proiectul de lege trebuie să se adreseze tuturor. Condiția de precaritate nu ține seama, în opinia Curții, de infracțiunea pentru care persoana este condamnată. Deci răspunsul este: nu se distinge între infracțiuni”, a explicat fostul ministru al Justiției în Cabinetul Cioloș.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marți la Strasbourg, că recursul compensatoriu a fost inițiat de Cabinetul Cioloș, fiind o decizie „neinspirată„. Dăncilă a adăugat că va discutat cu ministrul Tudorel Toader pentru a analiza efectele acestuia și pentru a lua o decizie în acest sens.
„După cum știți această lege a recursului compensatoriu a fost inițiată de Guvernul condus de Dacian Ciolos și cred că a fost o decizie neinspirată la acel moment. Mâine mă voi întâlni cu ministrul Justiției tocmai pentru a luă o decizie, care au fost efectele acestei legi astfel inmcat decizia noastră să reflecte realitatea în România și lucrurile care s-au întâmplat să nu mai aibă loc. Nu pot să iau o decizie până nu vorbesc cu cei în domeniu”, a afirmat Dăncilă.
În ultima perioadă au fost lansate în spațiul public critici față de recursul compensatoriu, întrucât mai mulți deținuți eliberați au recidivat.
foto: Mediafax Foto / Marian Ilie