Ponta îl contrazice pe Crin Antonescu: ElectoRATA „a fost discutată în USL duminică seara”

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, pentru Mediafax, că măsura privind reeșalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară. „Măsura privind reeșalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară, după ședința CSAT”, a precizat Ponta. În acaestă dimineață, Crin Antonescu declarase pentru gândul că electoRATA nu a fost discutată nici în USL, nici la întâlnirea PNL cu FMI.

Surse din Uniune au declarat anterior că măsura anunțată de Guvern, în urma negocierilor cu reprezentanții FMI, de reeșalonare a creditelor la bănci nu a fost discutată la nivelul USL.

HOROSCOP 2025 va fi cel mai NOROCOS an pentru două zodii după ce au avut 16 ani de ghinion din cauza planetei Pluto

17:54

ENERGIE Centrala electrică Mintia, proiect de importanță națională pentru SECURITATEA energetică|„Nu va vinde energie în folosul Federației Ruse sau Ungariei”

17:40

Potrivit surselor citate, măsura nu a fost discutată la nivelul USL, fiind promovată de Ministerul de Finanțe, condus de liberalul Daniel Chițoiu, prin intermendiului ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea.

De asemenea, propunerea s-ar fi numărat printre mai multe soluții concepute la nivelul ministerului, au relatat aceleași surse.
Cea mai mare parte a liderilor PNL au aflat de această măsură la momentul anunțării oficiale de către Guvern, au mai menționat sursele citate.

De altfel, prim-vicepreședintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat miercuri seară la TVR că măsura Guvernului privind reeșalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată și agreată în PNL, menționând că în opinia sa nu este o măsură liberală și va solicita clarificări la Delegația Permanentă a partidului. Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală. „Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puțin surprins fiindcă este o măsură care – cel puțin așa am înțeles eu de la televizor – a fost discutată, negociată și acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. Și atunci, sigur, se pune problema dacă Guvernul a avut o șansă enormă să introducă această măsură în registrul măsurilor discutate cu FMI și nu a mai avut răbdare să se discute în partidele politice această măsură, sau dacă din alte motive pe care nu le cunosc s-a omis consultarea politică. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată”, a susținut prim-vicepreședintele PNL.

El a mai precizat că în opinia sa „nu este o măsură liberală” cea anunțată de Guvern și asumată de ministrul de Finanțe, Daniel Chițoiu.
Iohannis a precizat că la Delegația Permanentă a PNL de vineri va solicita clarificări în privința modului în care s-a decis promovarea măsurii, fără consultarea PNL.

Luni seara, la finalul discuțiilor cu FMI, premierul Ponta a confirmat informațiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeșalonare.
Guvernul estimează că această schemă de reduceri fiscale pentru populația cu venituri sub medie și credite bancare ar putea duce la reeșalonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români, iar băncile ar putea reduce ratele la credite cu până la 4 miliarde de lei în 2014.

Agenția MEDIAFAX a anunțat, la 24 ianuarie, că Guvernul vrea să stimuleze consumul printr-un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor, pentru persoanele cu venituri sub medie care obțin de la bancă restructurarea creditelor, dar numai în condiții stabilite de stat, cu prelungirea scadenței până la doi ani.

Potrivit unui proiect prezentat atunci, statul urma să ofere o reducere la plata impozitului cu cel mult 350 de lei, iar aceasta va fi aplicată doar la expirarea perioadei de reeșalonare.
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat, însă, luni că reducerea de impozit va fi de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.

Potrivit calculelor lui Voinea, impactul peste doi ani va fi de circa 0,1% din PIB, bani care în mare parte se vor încasa până atunci prin efectele de antrenare ale restructurărilor.
El a arătat că schema va intra în vigoare începând cu luna aprilie. În aceste condiții, impactul bugetar este minim în primii ani de aplicare a sistemului de facilități.
Sistemul este opțional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunțat că ar fi încheiat vreo înțelegere cu instituțiile de credit. Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerințe, prima dintre acestea restricționând aplicarea doar la credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.

Practic, forma propusă de Guvern nu facilitează, ci restricționează modalitățile de restructurare pe care le practică băncile. Operațiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate și nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligațiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. „Doar principalul se înjumătățesc, nu și dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii și ea trebuie plătită integral”, a precizat Voinea.

Banca trebuie să asigure prelungirea duratei inițiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligațiile de plată, adică cel mult doi ani.
Restructurarea poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiția ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică determinată anterior.
Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat în mai multe rânduri că Guvernul Ponta lucrează la un program de stimulare a consumului, cară să susțină creșterea economică din acest an.

Statul limitează, însă, accesul populației la un astfel de mecanism prin introducerea unui plafon privind venitul debitorului, care nu poate depăși venitul net mediu pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică.