Ponta îl somează pe Vosganian să renunțe la disponibilizări: Nu am aprobat așa ceva. Ministrul Economiei: Sindicatele au cerut urgentarea proiectului

Primul-ministru Victor Ponta și liberalul Varujan Vosganian se contrează din nou. Mai întâi, Vosganian a admis ieri, după ședința de Guvern, că Executivul are în intenție disponibilizări în câteva companii de stat, mai exact în mine. Astăzi, Ponta i-a cerut ministrului să-și retragă ordonanța de urgență de pe site-ul ministerului și să clarifice subiectul, spunând că el nu a aprobat un astfel de proiect. Ulterior, însă, ministrul Economiei a revenit și a declarat că sindicatele au fost cele care au cerut urgentarea proiectului privind protecția socială, subliniind că proiectul nu era o noutate, deoarece a fost inclus în programul de guvernare. Chiar și așa, Vosganian a scos textul de pe site-ul ministerului pe care îl conduce.

Primul-ministru i-a cerut ministrului PNL să identifice „persoanele care au avansat un asemenea document fără aprobarea Guvernului”.

Cu câteva ore înainte de anunțul de miercuri al lui Vosganian, Ponta susținea că nu știe de o astfel de ordonanță de urgență și că Guvernul nu intenționează să facă disponibilizări în companiile de stat. „Unde ați văzut știrea asta ? Nu este niciun proiect de ordonanță de urgență pe ordinea de zi. Eu nu am văzut documentul. Nu cunosc acest lucru și o să-i întreb pe miniștri. Am văzut și eu știrea, este vorba până în 2018. Nu a fost prezentată în Guvern o asemenea strategie. Eu cred mai degrabă că este o știre așa, să mai bage niște panică”, a spus Ponta.

Vosganian: Proiectul era în programul de guvernare

„Doresc să vă informez că acest proiect de lege a fost inclus în programul legislativ de guvernare. Discuția nu este una neprevăzută. Proiectul a fost comunicat încă de la înființarea Ministerului de Economie ca succesor al Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri”, a declarat Vosganian care a subliniat că nu a făcut proiectul de capul lui, atrăgând însă atenția că i s-a părut corect să discute întâi cu sindicatele și ulterior cu premierul.

„Mi s-a părut corect să văd întâi ce vor sindicatele și apoi să trimit către guvern”, a precizat el luni, adăugând că „de comun acord cu guvernul, am decis să retragem proiectul”.

Ministrul a subliniat că proiectul reia și consolidează o serie de măsuri prevăzute în ordonanța de urgență 116 din 2006 prin introducerea unor elemente nou apărute în legislația muncii și a drepturilor salariaților. Vosganian a arătat că se are în vedere „o prelungire” a unor prevederi care nu mai sunt în vigoare începând cu sfârșitul lunii ianaurie.

Vosganian a mai adăugat că actualul executiv nu este „o fabrică de șomeri”.

„Sectorul de stat, fiind un sector viu ca oricare alt sector economic presupune și disponibilizări și angajări. Noutatea este că statul în calitate de angajator oferă un sistem de protecție disponibilizărilor. Nu este un semnal de alarmă, este prelungirea și diversificarea unor drepturi salariale pentru persoanele disponibilizate”, a declarat el.

Ministrul susține că „unii s-au speriat de termenul de restructurare, de reorganizare”. Totodată, el a precizat că se așteaptă ca în urma procesului de restructurare numărul de salariați să crească la anumite companii din subordinea Ministerului Economiei.

„Sunt puțin surprins că un act normativ care contribuie la pacea socială a fost interpretat drept un act normativ care amenință angajații”, a declarat ministrul.

Vosganian: „Există câteva mine care urmează să disponibilizeze”

Într-un comunicat transmis, joi dimineața, în legătură cu informațiile privind „un așa-zis program de disponibilizări în 16 companii de stat din energie”, Guvernul a transmis că documentul nu a fost discutat și nici aprobat de Executiv, iar singurul proiect susținut de Guvern este unul referitor la prelungirea unor termene prevăzute în OUG 116 din 2006.

„Proiectul afișat pe site-ul Ministerului Economiei nu a fost prezentat Guvernului și nu este susținut de acesta. Primul-ministru i-a cerut ministrului Economiei, Varujan Vosganian, să retragă acest proiect de pe site-ul ministerului și să clarifice acest subiect, precum și să identifice persoanele care au avansat un asemenea document fără aprobarea Guvernului”, informează Executivul.

După ședința de Guvern de miercuri, ministrul Varujan Vosganian explicase că nu este „autorizat” să declare decât că Executivul prelungește o serie de termene și nu va efectua „disponibilizări ample” de personal în companii de stat. A precizat însă că din 1990 nu a existat vreun an fără concedieri și nu vrea să se creadă că anul 2013 „va fi diferit”. „Nu aș vrea să credeți că anul acesta va fi diferit, dimpotrivă. Pentru a nu fi diferit și a exista protecție în cazul disponibilizărilor, am dat această ordonanță de urgență”, a explicat Vosganian.

Ministrul a adăugat că cele 15 companii din anexa ordonanței sunt implicate într-un proces de restructurare care, în unele cazuri, va conduce la disponibilizări. „Eu nu am spus că nu concediem pe nimeni, tot așa cum nu am spus că facem concedieri masive. În orice domeniu de activitate există intrări și ieșiri. Câtă vreme în acest moment nu există inițiată nicio hotărâre de guvern pentru disponibilizări, eu nu sunt autorizat să spun că vor fi disponibilizări”, a spus Vosganian.

El a arătat că proiectul ordonanței de urgență prelungește o serie de termene aprobate în 2006 și extinse ulterior, în 2009, pentru protecția socială a angajaților disponibilizați. Ministrul a amintit în același timp că fiecare caz de restructurare va presupune o hotărâre de guvern.

Când a aflat Ponta

Ministrul liberal a dat o explicație și pentru faptul că Victor Ponta s-a declarat neinformat asupra acestui proiect de ordonanță, în condițiile în care textul a fost făcut public pe site-ul ministerului: „era în dezbatere, nu a ieșit din minister și nu a mers la avizare în alte ministere”. Mai mult, Vosganian a povestit că Ponta l-a sunat după ce informația a apărut în presă.

Întrebat de jurnaliști de ce, din punct de vedere logic, de ce era nevoie de o astfel de ordonanță de urgență dacă Guvernul nu are de gând să concedieze angajați din companiile de stat, ministrul a afirmat: „Dacă eu vin în fața dumneavoastră, având un patrimoniu salarial de sute de mii de persoane, să vă spun că nu dorim să concediem pe nimeni până în 2018, m-ați crede ? Dacă eu am să vă răspund că nu am de gând, din punct de vedere logic m-ați crede ? Eu spun că viața economică este într-o continuă evoluție și că avem câteva exemple concrete, care țin de restructurarea domeniului minier, unde există câteva mine care urmează să disponibilizeze”.

Ministrul a fost pus în dificultate și de o serie de formulări din textul ordonanței, în condițiile în care actul normativ denotă intenții clare ale Guvernului și nu ipoteze de lucru. Chestionat în legătură cu formularea categorică „angajații ce urmează să fie disponibilizați” în loc de „angajații care pot fi disponibilizați”, Vosganian a fost mai degrabă evaziv: într-un text de lege care se respectă „indicativul prezent” este formula cea mai lămuritoare în a preciza limitele unui act normativ, a susținut ministrul. „Nu aș vrea să se creadă din faptul că acest text spune «persoanele care vor fi disponibilizate» că toate persoanele care lucrează în acest domeniu simt asupra lor pericolul disponibilizării”, a adăugat Vosganian.

Ce prevede ordonanța lui Vosganian

Sistemul de protecție socială a angajaților din companii de stat incluse într-un proces de restructurare a fost reglementat în 2006 și extins ulterior, în 2009, deoarece Guvernul a pregătit atunci o nouă listă de concedieri, iar pentru acordarea plăților compensatorii era nevoie de un cadrul legal. În proiectul actual de ordonanță de urgență se prevede că prin hotărâre de Guvern urmează să fie stabilite societățile care pot efectua concedieri colective și numărul de salariați „ce urmează să fie disponibilizați”.

„Analizele economico-financiare efectuate la nivelul fiecărei companii/societăți naționale și societăți comerciale din industria miniera, rezultat al reevaluării fiecărei strategii de dezvoltare, au conturat perimetrele miniere de perspectivă, precum și cele ce urmează a fi închise. Drept urmare, fiecare operator economic va întocmi un program de restructurare prin care va stabili numărul de salariați ce urmează a fi disponibilizați în perioada 2013-2018 și care vor beneficia de prevederile Ordonanței de urgență privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective. Scopul prezentei ordonanțe de urgență constă în reorganizarea activității societăților comerciale și, de asemenea, a unui preț competitiv al energiei electrice și termice, care presupune disponibilizarea unui număr de salariați care vor beneficia de prevederile sale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Companiile pentru care ministerul face planuri de concediere colectivă

Lista prezentată miercuri după-amiaza de minister conține 15 companii care au/vor avea programe de restructurare sau reorganizare aprobate până în anul 2018, fără ca Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești să mai figureze pe listă.
Pe listă apar în continuare Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Națională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Națională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Națională a Sării, Societatea Națională a Huilei Petroșani, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Natională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băița Ștei, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galați, Electrocentrale București, Electrica, cu filialele sale, și Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

În document este introdusă și o listă a companiilor care pot angaja salariați concediați colectiv, dar numai la activități de conservare, închidere, ecologizare și monitorizare postînchidere a minelor. Aici figurează Minvest Deva, Societatea Națională de Închidere Mine Valea Jiului, Remin Baia Mare, cu filialele sale, Compania Națională a Uraniului București, Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești, cu filialele sale, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Națională a Sării București, Cuprun Min Abrud, Băița Ștei.

Persoanele concediate vor primi indemnizație de șomaj, venit lunar de completare și plăți compensatorii acordate în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăți. Venitul lunar de completare se stabilește odată cu indemnizația de șomaj și este egal cu diferența dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Național de Statistică, și nivelul indemnizației de șomaj.

Pot beneficia de plăți compensatorii numai persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă pe durata nedeterminată cu cel puțin 36 luni înainte de data concedierii. Sunt excluși, în schimb, ceicare au mai primit plăți compensatorii acordate urmare a unui plan de concediere colectivă, indiferent de actul normativ prin care a fost reglementată concedierea colectivă.