Ponta: Nu merg „cu cagulă” să atac închisoarea unde e Năstase

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Arad, răspunzând unei întrebări, că nu va merge „cu cagulă” să atace închisoarea în care este Adrian Năstase, adăugând că, din câte știe, acesta are dreptul legal să fie eliberat în februarie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În urma afirmației făcute la Brăila potrivit căreia „îl scoate” pe Adrian Năstase din închisoare, premierul Victor Ponta a fost întrebat cum va proceda, răspunzând că nu va ataca închisoarea cu cagulă.

„Mergeam pe stradă și o admiratoare a domnului Năstase a zis «să nu uitați să-l eliberați». Am zis că sigur, sper să nu-l țină în închisoare toată viața pe Adrian Năstase de dragul lui Băsescu. Din câte știu, în februarie are dreptul legal să fie eliberat (…) Toți jurnaliștii lui Băsescu care își închipuiau că mâine seară îmbrăcat cu o cagulă atac închisoarea unde e domnul Năstase trebuie să se ducă să păzească închisoarea”, a spus Ponta.

POLITICĂ Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, s-a SUSPENDAT din funcție după ce a fost numit ministru al Educației. Cine va asigura interimatul

22:22

EXTERNE Administrația SUA l-a sancționat pe un lider politic din GEORGIA /Blinken denunță ”subminarea viitorului euro-atlantic” pentru beneficiul Rusiei

21:03

El a adăugat că nu și-a schimbat părerea despre Năstase, pe care îl consideră în continuare cel mai bun premier pe care l-a avut România.

„Eu nu mi-am schimbat părerea despre domnul Năstase, cred în continuare că a fost cel mai bun prim-ministru, iar dacă se supără liberalii că spun asta, asta e. Dacă trebuie să-l ținem în închisoare toată viața de dragul lui Băsescu sau Monica Macovei, înseamnă că suntem în comunism”, a spus Ponta.

Premierul Victor Ponta a făcut, joi, o vizită electorală în județul Brăilă, ocazie cu care s-a întâlnit cu un grup de susținători, o persoană spunându-i: „Să-l scoateți pe domnul Năstase de acolo!”, iar el replicând: „Îl scoatem!”.

Ponta a discutat, într-o vizită electorală în județul Brăilă, cu un grup de susținători USL.

O femeie din mulțime i-a spus premierului „Să-l scoateți pe domnul Năstase de acolo!”, iar acesta a replicat: „Îl scoatem!”.

În 20 iunie, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.

În seara aceleiași zile, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, polițistul care venise să pună în executare sentința a intervenint, iar în confruntare politicianul și-a tras un glonț în gât, care i-a lezat și umărul, rana provocată nefiind fatală. Năstase a fost operat în 21 iunie la Spitalul Floreasca, fiind externat în 26 iunie.

În 26 iunie, Tribunalul București a constatat că nu există niciun impediment de punere în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de închisoare în cazul fostului premier. În urma acestei decizii, Adrian Năstase a fost dus de la Spitalul Floreasca la Penitenciarul Spital Rahova, fiind astfel pus în aplicare mandatul de executare a pedepsei. Ulterior, Năstase a fost transferat la Penitenciarul Jilava.

Pe de altă parte, Adrian Năstase a formulat și o contestație în anulare în cazul deciziei definitive de condamnare la doi de închisoare în dosarul „Trofeul calității”. Judecarea contestației a fost amânată de două ori, întrucât nu se motivase hotărârea definitivă a completului de cinci judecători al instanței supreme care la condamnat pe Năstase.

În motivare – dată publicității luni, 26 noiembrie – judecătorii ICCJ arată că pentru înlăturarea neliniștii și tulburării sociale, pentru reintegrarea ordinii juridice, trebuie ca cei care au săvârșit infracțiuni să fie de îndată trași la răspundere penală.

Pedeapsa – felul și limitele acesteia – constituie criteriul principal prin care legea penală evaluează, determină și diferențiază gradul de pericol social abstract, generic al fiecărei infracțiuni în parte, mai arată ICCJ.

„Aplicarea și executarea pedepsei se realizează în vederea atingerii unor scopuri bine definite: pe de o parte, în scopul prevenirii săvârșirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora și din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, iar pe de altă parte, în scopul restabilirii liniștii sociale și al reintegrării ordinii juridice. Aplicarea și executarea pedepselor pot conduce la atingerea scopurilor urmărite, dacă efectuarea lor are loc în timp util. În general, sancționarea infractorilor prin aplicarea pedepsei devine cu atât mai eficace și contribuie cu atât mai intens la realizarea scopurilor de mai sus, cu cât ea intervine într-un interval de timp cât mai scurt și cât mai apropiat de momentul infracțiunii”, se mai arată în motivarea condamnărilor definitive din dosarul Trofeul Calității.

De asemenea, precizează cei cinci judecători, exemplaritatea, care decurge din supunerea celui condamnat la executarea pedepsei, devine cu atât mai puternică cu cât punerea în executare se produce mai neîntârziat după condamnare. În aceste condiții, conștiința socială are încă vie și exactă imaginea pericolului pe care îl prezintă fapta și făptuitorul, a urmărilor dăunătoare sau primejdioase ale faptei săvârșite și va reacționa mai adecvat.