Ponta, pe urmele lui Iliescu, Geoană, Oprea. Cum au încercat foști lideri PSD să își facă noi partide

Istoria, și în cazul lui Ponta, ca și în cazul celorlalți social-democrați care au încercat să își facă partide sau să inițieze construcții politice mai mult sau mai puțin independente de PSD, se scrie cu aceleași amănunte: pierderea alegerilor interne pentru funcția de președinte (cazul lui Iliescu și Geoană), retragerea sprijinului politic și propunerea de excludere (cazul lui Oprea), excluderea din partid (grosso modo vorbind, Geoană l-a exclus pe Oprea, Ponta l-a exclus pe Geoană, Dragnea l-a exclus pe Ponta).

Ion Iliescu a format Polul Social Democrat, o construcție ideologică de stânga menită să înglobeze PSD, dar care nu s-a transformat în partid, fiind stopată de problemele sale de sănătate. Geoană a creat Partidul Social Românesc (PSRO), dar ascensiunea acestei formațiuni a fost blocată de faptul că social-democrații au stat uniți în jurul guvernării.

Singurul care a reușit, în istoria recentă, să rupă efectiv o parte din PSD a fost Gabriel Oprea, care a fondat UNPR și care a jucat politic împotriva PSD. Rămâne de văzut dacă și noul partid anunțat de Victor Ponta va juca un rol politic distinct de PSD sau va fi o platformă de pe care acesta să se poziționeze împotriva actualului lider, Liviu Dragnea.

Ion Iliescu a creat, în 2006, Polul Social Democrat

Fostul președinte al PSD, Ion Iliescu, a creat, în 2006, alături de Petre Roman, o construcție politică de stânga, respectiv „Polul Social Democrat”, după ce a pierdut, în 2005, alegerile interne în fața lui Mircea Geoană.

Noul lider al PSD la acel moment, Mircea Geoană, a respins ideea Polului social democrat, avansată de Iliescu, întrucât se temea că inițiativa urmărește crearea unei alternative la PSD.

„Din nefericire, fie cineva a avut un mic plan pe dedesubtul mesei, fie pur și simplu am căzut în capcana unor speculații de presă. S-a creat impresia că aici ar putea să se ascundă și un anumit proiect politic, o anumită formă mascată de a veni cu altceva, că alternativă la PSD, ceea ce este o inepție politică și este și o greșeală politică pentru cei care se gândesc la așa ceva”, a opinat Geoană la acel moment, într-o emisiune difuzată de Pro Tv.

Iliescu a demarat, în 2006, o acțiune politică în forță, care s-a cocretizat în deplasări în țară, discuții cu reprezentanți ai stângii din zona academică, conferințe de presă comune cu Petre Roman, scopul declarat fiind coagularea stângii românești sub titulatura de Pol Social Democrat, această amplă construcție politică urmând să înglobeze inclusiv PSD.

Din cauza problemelor de sănătate, dar și a mesajelor negative primite din PSD referitoare la ruperea partidului pe care l-a creat, Iliescu a renunțat, treptat, la acest proiect, acesta ajungând să se stingă de la sine.

Gabriel Oprea a fondat, în 2010, UNPR, rupând o parte din PSD

Spre deosebire de Iliescu, Gabriel Oprea a rupt o parte dintre parlamentarii PSD, cu care a fondat, în 2010, Uniunea Națională pentru Progresul Românei (UNPR). Noua formațiune politică a a coagulat parlamentarii „independenți” din Legislativ, care și-au părăsit partidele, și a susținut guvernarea PD-L și pe Traian Băsescu, în detrimentul PSD, rămas în opoziție.

Oprea a rupt PSD din cauza unor animozități interne, survenite între el, pe de o parte, și președintele din acel moment, Mircea Geoană, precum și conducerea PSD, pe de altă parte.

În 2009, când era ministru de Interne din partea PSD în guvernarea comună PSD-PD-L, au apărut nemulțumiri în PSD privind numirile unor secretarilor de stat din MAI, lui Oprea reproșându-i-se că nu a consultat conducerea partidului.

Geoană a convocat BPN și a propus retragerea sprijinului politic lui Oprea, care a demisionat atât din funcția de ministru de Interne, cât și din cea de președinte al PSD Ilfov.

Ulterior, Oprea a coagulat un grup al parlamentarilor „independenți”, din toate formațiunile, care au format UNPR. Noua formațiune a jucat ulterior un rol politic important, prin sprijinul acordat lui Traian Băsescu și guvernelor sale.

Geoană a creat mișcarea „România noastră” și un nou partid – PSRO

În 2011, noul președinte al PSD, Victor Ponta, secondat de Liviu Dragnea, pe atunci „numărul 2″ din partid, au obținut sprijinul politic al CExN pentru excluderea lui Mircea Geoană, fost președinte al PSD.

Geoană a acuzat, la acel moment, o „execuție” planificată de Ponta. „A fost vorba de o decizie anunțată. Ponta și-a pus demisia pe masă, șantajând colegii. De două săptămâni Ponta și acoliții săi bat câmpii cu privire la așa zise acuze care îmi sunt aduse. Abia azi au fost în stare să producă un document, după mascaradă de la comisia de integritate”, a spus atunci Geoană.

După un an, în 2012, Geoană lansează mișcarea „România noastră”, despre care a afirmat că este „mai mult decât un ONG” și „mai puțin decât un partid politic”, el precizând însă că un „braț” politic poate fi dezvoltat și că poate sprijini candidați în alegeri.

Ulterior, Geoană a lansat Partidul Social Românesc (PSRO). Acest partid politic nou, definit tot de stânga, nu a beneficiat, însă, și de o ascensiune scontată, în condițiile în care social-democrații au rămas uniți în jurul guvernării.

Ponta și-a lansat și el o fundație, despre Marea Neagră

După ce a pierdut, ca și Geoană, alegerile prezidențiale, a venit și rândul lui Ponta să-și facă o fundație, denumită Black Sea Regional Projects 2020.

Presa a speculat că această fundație ar putea fi o platformă prin care Ponta să rupă din PSD, dat fiind sprijinul de care acesta se bucură din partea social-democraților care au fost miniștri în Cabinetul său.

Mai mult, la alegerile parlamentare din 2016, Ponta a cochetat cu Partidul România Unită, din care făcea parte prietenul său, Sebastian Ghiță. Ponta a susținut, declarativ, această formațiune și candidații săi, deși se afla încă în PSD.

În 2017, animozitățile dintre Ponta și noul lider al PSD, Liviu Dragnea, au devenit de notorietate. Ele au culminat cu un puci la adresa lui Dragnea, desfășurat pe parcursul crizei guvernamentale, când premierul Sorin Grindeanu a refuzat să-și dea demisia, după ce Dragnea, cu sprijinul CExN, i-a retras sprijinul politic.

Ponta s-a raliat public lui Grindeanu, sprijinindu-l chiar la Guvern, unde a fost numit secretar general. Ponta nu a reușit însă să rupă din PSD un număr necesar de voturi pentru ca moțiunea depusă de social-democrați împotriva propriului Guvern să nu cumuleze numărul necesar de voturi, dar nici să coaguleze o masă critică în partid care ar fi putut duce la debarcarea lui Dragnea.

Ca urmare a deciziei sale de a-l sprijini pe Grindeanu, Ponta a fost exclus din PSD. El a precizat, public, că vrea să înființeze în toamnă un nou partid, care să atragă votanții dezamăgiți de modul în care Dragnea conduce partidul în prezent.

Și fostul premier Sorin Grindeanu, și el exclus din PSD, dar și europarlamentarul Cătălin Ivan, despre care conducerea PSD afirmă că este exclus, fapt negat de acesta, au precizat că lucrează la „proiecte” în interiorul PSD. Rămâne de văzut dacă și cum se vor concretiza toate aceste proiecte, în toamnă.