Ponta scrie CC că a primit două adrese cu cereri diferite, dar că Guvernul va oferi datele

Premierul Ponta a transmis Curții Constituționale luni seara o scrisoare în care arată că Guvernul a primit din partea acestei instituții două adrese care conțin solicitări diferite, explică faptul că listele electorale permanente nu se află la Executiv, dar că Guvernul va comunica în termen datele cerute.

„Prin adresa dumneavoastra nr.5305 din data de 03 .08.1201 ați solicitat Guvemului „să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 și să transmită Curții Constituționale numărul persoanelor înscrise în listele electoralepermanente. Ulterior, ați revenit cu adresa nr.5306 din 06.08.2012 motivată pe interpretările diferite apărute în mass-media și ne aduceți 1a cunoștință faptul că „prin adresa nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curții Constituționale a solicitat Guvernului listele electorale permanente , actualizate conform dispozitiilor art.17 alin. (2) din I.egea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, liste în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012. Simpla lecturare a celor două adrese relevă faptul că cele două texte conțin solicitări diferite”, scrie premierul.

Astfel, arată premierul, urmare adresei nr.5305, Guvernul trebuie să dispună măsuri pentru actualizarea listelor electorate perrnanente și să transrnită numărul persoanelor ce trebuiau înscrise în acestea la data de 29 iulie 2012, pentru a se putea stabili de CC dacă referendumul este valabil ăn conformitate cu dispozitiile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000, dar și că în cea de-a doua adresă textu1 prin care se susține că sunt aduse clarificări se referă la liste in baza cărora s-a desfășurat referendumul.

„Ori, listele în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012, în conformitate cu dispoziîiile legale, sunt depuse centralizat la Biroul Electoral Central, care ulterior le transmite Autorității Electorale Permanente, în vederea depistării eventualelor voturi multiple. În acest caz, precizarea din adresa nr.5306 este menită să creeze o confuzie din cauza faptului că obiectu1 solicitării dumneavastră, adică listele electorale permanente, nu se află în posesia Guvernului sau a unei instituții din subordinea sa”, apreciază Ponta.

Premierul mai informează că în ședința Guvemului din data de 7 august 2012 a fost aprobat Memorandumul: privind măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 și transmiterea către CC a numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul este valabil în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000.

„La aceasta dată, instituțiile cu atribuții în domeniu aduc la îndeplinire, cu respectarea dispozițiilor Hotărârii Biroului Electoral Central nr.34/2012 privind interpretarea dispozițiilor art. 17, 18, art. 31 alin. (3) și art. 62 din Legea nr. 3/2000, sarcinile prevăzute în memorandum, astfel încât la data 31 august 2012 Guvemu1 să vă comunice numărul solicitat de dumneavoastră al persoanelor ce trebuiau înscrise în 1istele electorale”, conchide premierul.

Plenul Curții Constituționale se reunește, marți, la ora 10.00, la cererea unor judecători, ca urmare a unor neconcordanțe apărute în actele oficiale ale CC, după ce în 2 august stabilise amânarea unei decizii privind referendumul până când Guvernul va remite listele de alegători.

În 6 august, Curtea a transmis o erată, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Președintele CC, Augustin Zegrean, a precizat că a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispozițiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

Concret, CC a invocat textele legale, potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Acest lucru înseamnă că sunt cuprinși în listele electorale permanente toți cetățenii români cu drept de vot, indiferent unde își au domiciliul în țară sau în străinătate.

Erata solicitată de conducerea CC a generat ample discuții, inclusiv în interiorul Curții, trei judecători declarându-se deranjați de faptul că nu au fost consulați.

Judecătorul Curții Constituționale Acsinte Gaspar a declarat, în 9 august, pentru „Gândul”, că nu a fost consultat cu privire la erata publicată în Monitorul Oficial în 7 august și că a cerut convocarea plenului Curții „pentru a clarifia unele lucruri”.

În 7 august, judecătorul CC Ion Predescu declara, pentru „Gândul”, că erata ar fi trebuit aprobată în prezența tuturor celor nouă judecători constituționali, pentru că altfel nu este legală.

Judecătorul Ion Predescu a spus că decizia privind emiterea unei erate ar fi trebuit luată în plenul CC, cu toți cei nouă judecători de față și că, dacă cei de la Monitorul Oficial au nelămuriri, trebuie să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituțională.

„Trebuie să aștepte răspunsul competent al Plenului Curții. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenți nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu șase prezenți. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituțională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii, pot aștepta plenul Curții, nu ce a trimis judecătorul de serviciu”, a precizat judecătorul Ion Predescu.

Miercuri, 8 august, judecătorul constituțional Tudorel Toader a declarat că a avut o discuție cu președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea plenului.

Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curții Constituționale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituțional a spus că a aflat din presă, la fel ca și despre sesizarea Comisiei de la Veneția. „Am aflat ca orice cititor”, a arătat judecătorul. Judecătorul Tudorel Toader a susținut că l-a sunat pe judecătorul Ștefan Minea, care asigură permanența la conducerea Curții, întrebându-l despre erată. Tudorel Toader a precizat că nu a fost „întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneția.

„Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea Plenului Curții, pentru lămurirea situațiilor, fiind mai mulți judecători care susțin acest demers”, a afirmat Tudorel Toader.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituțională către Guvern. O persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituțională către Guvern, au precizat sursele citate.

„Urmare a solicitărilor formulate de către reprezentanții mass-media referitoare la sesizarea transmisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind adresele contradictorii transmise de către Curtea Constituțională, precizăm: Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat sesizarea , vizând săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în raport cu adresa transmisă de către Curtea Constituțională la data de 2 august 2012 Guvernului României, despre care s-a arătat că este contradictorie în raport cu cea anterioară. Sesizarea menționată a fost formulată de către o persoană fizică și a fost înregistrată pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind în faza actelor premergătoare”, precizează într-un comunicat de presă Ministerul Public.

Sursa citată arată că cercetările continuă pentru lămurirea tuturor împrejurărilor și stabilirea răspunderii judiciare.

În 2 august, Curtea Constituțională (CC) a decis să solicite relații de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul.

În comunicarea către mass-media și în minuta Curții s-au consemnat cele anunțate public, în timp ce Guvernului s-a transmis un alt mesaj.

Astfel, Curtea Constituțională a revenit, luni, 6 august, cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfășurarea referendului și listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie.

„Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media și în conferința de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curții Constituționale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curții Constituționale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă din 6 august.

În anexa atașată comunicatului se arată că președintele Curții, Augustin Zegrean, „având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media și în conferința de presă a Guvernului” din 3 august, precizează că plenul CC „a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispozițiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu”.

Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuțiilor Curții Constituționale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curții, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Astfel, s-ar fi cerut Guvernului „actualizarea listelor” de alegători și „nu listele electorale permanente actualizate”, precizează sursele citate.

Comunicarea inexactă a CC a generat o decizie a Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării.

În urma revenirii Curții către Guvern pentru îndreptarea erorii, Monitorul Oficial ar fi refuzat publicarea eratei.

Astfel, PDL a depus, marți, 7 august o plângere penală împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, și a directorului general al Monitorului Oficial, Adriana Costescu, acuzându-i de abuz în serviciu în formă calificată, întrucât refuză să publice o îndreptare de eroare materială strecurată în decizia Curții Constituționale din 2 august, care stabilea ca până la 31 august Executivul „să transmită listele electorale permanente, actualizate conform dispozițiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu”.

Vicepreședintele PDL Sulfina Barbu, a declarat, marți, într-o conferință de presă, că acea erată transmisă de CC către Monitorul Oficial (MO) clarifică procedura de transmitere a listelor electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie. „Astăzi (marți-nr.), PDL a formulat plângere penală împotriva domnului Ioan Moraru, secretar general al Guvernului și a doamnei Adriana Costestu, directorul general al Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Cei doi, alături de prim-ministrul Ponta, refuză să publice o erată la o decizie a Curții Constituționale trimisă spre publicare încă de ieri. Mă refer aici la trei rânduri din decizia Curții privind respingerea constestațiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din 29 iulie”, a precizat Barbu.

Ea a mai spus că presiunile Guvernului Ponta asupra Curții Constituționale continuă și că din nou Monitorul Oficial este folosit în interesul USL.

Sulfina Barbu a arătat că Victor Ponta s-a angajat în fața Comisiei Europene că va publica fără întârziere și nediscrimatoriu orice document ce sosește la Monitorul Oficial.

„Cerem Guvernului Ponta să publice deîndată această erată transmisă de Curtea Constituțională și cerem să trimită listele electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie către Curtea Constituțională, așa cum a fost cerut în decizie de către Curte. Mai cerem Guvernului Ponta să nu mai folosească instituțiile statului pentru interesele proprii ale USL și să nu mai prelungească criza politică pe care au generat-o”, a adăugat Sulfina Barbu.

Pe de altă parte, Parchetul s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de șeful Evidența Populației către CC, în care spunea că nu-și poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase Curtea Constituțională că aceasta este de peste 18 milioane.

Săptămâna trecută, împotriva șefului Direcției pentru Evidența Persoane, chestorul Constantin Manoloiu, s-a declanșat începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu, dar și împotriva secretarul de stat al MAI Ioan Nicolae Căbulea, fiind solicitată Camerei Deputaților și ridicarea imunității parlamentare a fostului ministru delegat al Administrației, depututatul liberal Victor Paul Dobre (care a demisionat în 6 august, alături de ministrul de Interne, Ioan Rus-n.r.).