Ponta și Antonescu bat palma pentru Roșia Montană. Legea cu dedicație care se pregătește în Parlament

PSD și PNL negociază intens pentru a se ajunge la o formulă de compromis în interiorul USL asupra proiectului minier de la Roșia Montană. Un prim pas a fost făcut joi seară în Comisia specială din Parlament, unde proiectul de lege venit de la Guvern a fost desființat de membrii comisiei, care au creat un nou proiect legislativ. Discuțiile pentru o soluție comună au continuat astăzi în interiorul USL.

Pentru a se elimina opoziția liberalilor, în noul proiect de lege nu se face nici o precizare vizavi de compania Roșia Montană sau de perimetrul Roșia Montană. Noul act normativ se prezintă doar ca o lege cadru în privința exploatărilor miniere, deși din evaluarea datelor tehnice se poate trage concluzia că este făcută cu dedicație pentru proiectul minier de la Roșia Montană. Spre exemplu, în noul text de lege se vorbește de proiecte miniere auro-argentifere de interes public deosebit prin care se înțeleg acele proiecte miniere prin care se extrag anual cel puțin 5 tone de aur„. În România există doar două licențe de exploatare a aurului și argintului, la Roșia Montană și la Certej, iar, potrivit estimărilor, la Certej s-ar extrage 4 tone de aur anual. În concluzie, în acest nou proiect de lege nu s-ar încadra decât exploatările de la Roșia Montană.

Imediat după modificările aduse proiectului de lege în Parlament, liberalii au venit cu o nouă poziție, în care dau semne că sunt dispuși la dialog. Crin Antonescu a precizat că PNL este în continuare împotriva proiectului de lege depus de Guvern în Parlament. Cum acesta a fost deja modificat, liberalul a arătat că este dispus să se ajungă la o formulă comună de compromis.

„PNL respinge proiectul de lege pe care am fost sesizați, dar suntem dispuși în cadrul Comisiei dacă este cazul și așa convenim – acestei Comisii, altei Comisii, în orice formă – să discutăm elemente dintr-o lege, sau modificări de legislație generale privitoare la exploatări, la resursele naturale în general, la exploatările de acest fel. Și, în sensul acesta, toți facem eforturi de a găsi formule comune”, a declarat la finalul ședinței USL, Crin Antonescu.

Premierul Ponta a plusat și a anunțat că în interiorul USL s-a decis prelungirea mandatului Comisiei speciale cu 30 de zile, adăugând că nu se supără dacă proiectul este modificat de Parlament și că va respecta decizia forului legislativ.

„Tocmai pentru că și eu și domnul Antonescu vrem ca USL să acționeze coerent până și pe temele cele mai dificile, am decis împreună să prelungim mandatul Comisiei cu 30 de zile, în ideea că la un moment dat se va găsi o poziție comună”, a precizat Ponta după întâlnirea USL.

Deputatul PSD, Florin Iordache, membru în Comisia parlamentară pentru Roșia Montană, a primit de la premierul Ponta misiunea de a ocupa în Parlament de proiectul de lege privind exploatarea minieră. În noul său rol, Iordache s-a prezentat la lucrările comisiei cu un draft de proiect, pe marginea căruia restul parlamentarilor au depus amendamente.

„Ba e și pentru Roșia Montană, nu e cu dedicație pentru Roșia Montană, e un proiect mai amplu. Ținta nu e Certejul sau Roșia Montană. Ținta este o chestiune generală. Dumneavoastră ați văzut până acum în noua lege undeva scris Roșia Montană?”, a răspuns Iordache pentru gândul când a fost întrebat dacă noul proiect nu este unul cu dedicație pentru proiectul minier de la Roșia Montană.

Proiectul cu dedicație pentru Roșia Montană

Cu toate acestea, primele șapte articole, câte au fost modificate până în prezent, pun asemenea condiții încât doar Roșia Montană s-ar încadra în ele.

În primul rând, titlul legii creează prima diversiune. Nu se mai numește „Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană”, ci „Lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argentifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public”, fără niciun fel de trimitere la Roșia Montană.

În același timp, acordul a fost scos din lege, prin modificarea primului articol, la propunerea deputatului PSD Florin Iordache, acord care stabilea concret obligațiile companiei RMGC.

„Păi ca s-o putem declara de interes public deosebit, nu declari așa ușor orice lucrare. Inclusiv titlul legii, uitați-vă cum îl cheamă acum, nu scrie Roșia Montană”, a mai spus Iordache.

Mai mult, în noua formă a primului articol, alineatul 2, se pune prima condiție pentru ca o eventuală companie care vrea să exploateze aur și argint să intre sub incidența acestei legi, amendament propus de deputatul PNL, Mircea Dolha.

„În sensul prezentei legi, prin proiecte miniere auro-argentifere de interes public deosebit se înțeleg acele proiecte miniere prin care se extrag anual cel puțin 5 tone de aur„.

Or, în România există doar două licențe de exploatare a aurului și argintului, la Roșia Montană și la Certej, iar, potrivit estimărilor, la Certej s-ar extrage 4 tone de aur anual. În concluzie, nu s-ar încadra în acest nou proiect de lege decât exploatările de la Roșia Montană.

„Noi știam că la Certej se extrag 6 tone de aur pe an”, se scuză Iordache.

În același timp, liberalul Dolha spune că mai există zăcăminte mari de aur și-n alte părți, nu doar în cele în care a fost dată și o licență de exploatare, de aceea a ținut să se scrie în lege că trebuie extrasă o cantitate mare de aur, ca produs finit.

„În Maramureș sunt multe, la Beiuș, Șuior și Cavnic. Eu sunt din Baia Mare și cunosc zona, știu de aceste resurse de la Institutul de cercetări miniere, care are o hartă foarte clară”, a explicat și Dolha, contactat de gândul.

Alte elemente chimice, altă licență de exploatare

O altă modificare operată de parlamentarii din comisia specială instituie obligația companiei de a obține o nouă licență de exploatare doar în cazul în care „în cantitățile de minereu conțin elemente chimice, altele decât aur și argint și se justifică exploatarea acestora pentru scopuri comerciale”.

Potrivit analizelor realizate de ANRM, informații comunicate și în cadrul audierilor din comisia specială, nu există astfel de elemente care ar merita și ar putea fi exploatate. În ciuda opiniilor diferite a fostului director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, care a insistat asupra faptului că la Roșia Montană există și telur și stibiu, ambele cu o importanță deosebită pe plan mondial, cel care va fi luat în considerare va fi raportul ANRM.

„În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate. Nu putem discuta în procente. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaționale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatat„, a precizat Gheorghe Duțu, directorul ANRM.

Dacă însă RMGC va descoperi și alte elemente în respectivul perimetru, într-o cantitate suficient de mare încât să poată fi folosite în scopuri comerciale, RMGC va fi nevoită să obțină o nouă licență de exploatare.

Tot în noua formă a legii pregătite de parlamentari se precizează că firma care se va ocupa de exploatările miniere se obligă să folosească „cele mai avansate tehnologii, disponibile la momentul exploatării, care să prevină evenimente de natura deversărilor sau emisiilor de substanțe periculoase ori poluante”.

Dacă în acordul atașat proiectului de lege inițial erau detaliate toate obligațiile companiei RMGC, toate sumele pe care trebuia să le depună în conturile statului român pentru acoperirea investițiilor, dar și garanțiile de mediu în cazul unui accident ecologic, în noua lege totul s-a concentrat în câteva paragrafe, fără niciun detaliu.

„Să constituie o garanție financiară corespunzătoare pentru refacerea mediului, să nu aducă prejudicii patrimoniului cultural național și să protejeze construcțiile sau părțile de construcții, împreună cu instalațiile, componentele artistice […] lucrările artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific sau tehnic, existente în perimetrul proiectelor miniere de interes public deosebit”, se aratp la articolul 3, alineatul 1, literele c) și d).

Vâlcov: „Noi nu trebuie să votăm tot ce ni se pune pe masă”

În total, opt amendamente. Atât susține președintele comisiei, Dariu Vâlcov, că au fost adoptate, dar care au schimbat legea cu totul. „Roșia Montană se încadrează în acest proiect. Noi nu suntem obligați să votăm tot ce ne vine pus pe masă și să acceptăm toate condițiile. Dacă punctul nostru de vedere este că trebuie să scoatem Roșia Montană, atunci scoatem. La fel și cu acordul. Nu trebuie să ne impună nimeni”, a declarat Vâlcov, la sfârșitul ședinței.

Întrebat dacă atunci când a redactat noul draft de lege s-a consultat și cu premierul Victor Ponta, deputatul Iordache a spus că nu și că doar unii colegi din PSD i-au fost alături.

„Am discutat și cu colegii mei, nu sunt amendamentele mele, nu poartă semnătura Florin Iordache. Dar domnul Ponta când a dat-o la Parlament, s-a consultat cu noi. Domnul Ponta nu s-a consultat cu noi înainte, așa că eu nu m-am consultat cu el înainte”, argumentează Iordache.

Dezbaterile de joi s-au finalizat în jurul orei 15.00, rămânând de modificat doar ultimele două articole. Cu toate că aveau termen final pe 20 octombrie, parlamentarii din comisie au hotărât amânarea raportului cu câteva zile, „ca să aibă suficient timp pentru dezbateri”.