Ponta: Vom folosi toate resursele posibile pentru proiectele energetice și de transport cu Republica Moldova

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Bruxelles, că România va folosi toate resursele posibile pentru dezvoltarea proiectelor energetice și de transport cu Republica Moldova.

Șeful Guvernului a precizat că, în cadrul întrevederii cu președintele CE, Jose Manuel Barroso, cu comisarul pentru Energie, Günther Oettinger, și cu premierul moldovean, Iurie Leancă, au fost identificate „proiecte concrete de infrastructură energetică, cât și de infrastructură de transporturi”.

România este decisă să folosească „toate resursele posibile din bugetul național, din fondurile structurale și de coeziune, prin accesarea altor proiecte europene pentru a dezvolta aceste proiecte energetice și de infrastructură de transporturi”, a declarat premierul Victor Ponta, adăugând că, la începutul anului viitor, ar putea avea loc „o nouă reuniune pentru a identifica stadiul proiectelor prioritare”.

Premierul a exprimat, totodată, „suportul total, necondiționat și special pe care România îl acordă, și la Vilnius și în toate procedurile ulterioare, parcursului proeuropean al Republicii Moldova”.

În ceea ce privește proiectele de interconectare energetică, Ponta a spus că, în discuțiile de la Bruxelles, pe lângă gazoductul Iași-Ungheni, au fost identificate interconectările electrice între Vulcănești, Isaccea, Iași, Ungheni, Strășeni, Suceava și Bălți. „Ce e important aici e că studiile de fezabilitate, și la proiectele energetice și la cele de transporturi (…) vor fi întocmite de partea română, din resursele noastre, după care realizarea efectivă se va face atât din resursele bugetare naționale ale României, cât și din fondurile structurale și de coeziune, sau din alte programe”, a adăugat Ponta.

Tot în cursul zilei de vineri, cei doi premieri se vor întâlni și cu comisarul pentru Transporturi, Siim Kallas, pentru a discuta de două proiecte prioritate de poduri: Ungheni-Ungheni și Fălciu-Leca și pentru a „identifica și alte proiecte de transport, care se înscriu în strategia europeană și care sunt finanțate tot din cele trei surse”.

La rândul său, președintele Jose Manuel Barroso a precizat că întâlnirea dintre reprezentanți ai CE, ai unui guvern dintr-un stat membru și ai unui executiv dintr-o țară parteneră reprezintă „o mare premieră”.

Barroso a mulțumit României și, personal, premierului Victor Ponta pentru „sprijinul puternic nu numai pentru parcursul european al Moldovei, dar și pentru Parteneriatul Estic”, subliniind că acest suport este „apreciat foarte mult”.

Acest sprijin „arată că România nu numai că beneficiază de integrarea europeană, dar are și o contribuție foarte importantă la proiectele comune europene”, a punctat oficialul european.

Referitor la securitatea energetică și diversificarea surselor de energie, Barroso a declarat că „nicio națiune europeană nu ar trebui să fie o insulă energetică izolată de rețeaua europeană”, iar Republica Moldova ar trebuie să fie „liberă să aibă aceleași drepturi de acces la piața internă, dacă dorește”.

Președintele CE a declarat că, în cadrul întrevederii, au fost făcute „progrese semnificative în identificarea unei liste de proiecte prioritare comune de interconectare energetică” și au fost luate „unele decizii concrete”.

Pe termen scurt, au fost stabilite două proiecte principale: realizarea gazoductului Iași-Ungheni, „primul pas în vederea unui proiect mai amplu care să lege Chișinăul de piața europeană a gazelor”, și proiectul de electricitate Vulcănești-Isaccea, prin care R. Moldova ar urma „să crească importul de electricitate din România, până la jumătate din consumul intern”, a spus Barroso.

Premierul R. Moldova, Iurie Leancă, i-a explicat președintelui CE că va vorbi în limba sa maternă – română – care este „deja limbă oficială a UE”, pentru a arăta că românii și moldovenii sunt „mai mult decât vecini”.

În opinia sa, proiectele de interconectare cu România, sprijinite de UE, vor face sistemul energetic al R. Moldova „mult mai puțin vulnerabil la tot felul de oscilații în regiune”.

Leancă a mai precizat că lucrările la gazoductul Iași-Ungheni, inaugurate la 27 august, „se derulează așa după cum ne-am planificat”. „Sunt convins că în primul trimestru al anului 2014 vom reuși să finalizăm gazoductul Iași-Ungheni”, a mai spus Leancă.

Vicepremierul român Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale, și vicepremierul moldovean, Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, au semnat, joi seară, la București, la sediul MDRAP, contractul de finanțare pentru gazoductul Iași-Ungheni.

Contractul de finanțare, în valoare de 5,289 milioane de Euro, a fost încheiat între MDRAP și Ministerul Economiei din Republica Moldova și are la bază Acordul încheiat între guvernele român și moldovean în 2010 privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de Euro acordat Republicii Moldova de România.

„Azi am semnat un document important pentru noi și pentru R. Moldova, anume finanțarea din partea noastră, a Guvernului României, prin MDRAP, a unei sume care reprezintă cofinanțarea R. Moldova pentru construcția conductei de gaz Iași-Ungheni. Este vorba de un proiect în valoare totală de 26,5 milioane de Euro, din care 7 milioane de Euro reprezintă contribuția UE. Pentru partea R. Moldova, e vorba de 3 milioane de Euro din partea UE și 5,3 milioane de Euro pe care i-am semnat azi, bani care vor fi transferați de ministerul nostru către R Moldova”, a spus Dragnea, după semnarea documentului.

În 12 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat, pe șantierul gazoductului Iași-Ungheni, la ieșirea din Vulturi (Iași), că este mulțumit de stadiul lucrărilor și că graficul se respectă, spunând că nu are importanță dacă se termină în decembrie sau februarie, importantă fiind „valoarea pe structura de energie”.

El a mai spus că va merge la Bruxelles împreună cu premierul moldovean, Iurie Leancă, pentru a discuta despre finanțarea europeană a celorlalte proiecte energetice comune.

Premierul a spus că a venit să vadă stadiul lucrărilor pentru că era la Iași și a vrut să vadă cu ochii săi cum se lucrează, însă nu el trebuie să monitorizeze lucrările, aceasta fiind treaba autorităților locale, a constructorului și a Ministerului Energiei.

Premierul Victor Ponta a fost prezent, în 27 august, în Republica Moldova la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iași-Ungheni, alături de premierul moldovean, Iurie Leancă, și comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.

Premierul Victor Ponta declara, în 31 august că finalizarea gazoductului Iași – Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că șantierul respectiv ar fi abandonat și că a dispărut conducta adusă la inaugurare.

„Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitație adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârșitul lui decembrie, până atunci. Eu înțeleg atacurile politice și poveștile, eu vă spun că la sfârșitul lui decembrie veniți cu mine să inaugurăm gazoductul”, afirma atunci Ponta.

Președintele Traian Băsescu a inspectat, în 20 septembrie, șantierul gazoductului din localitatea ieșeană Rediu, unde nu era niciun muncitor, ci doar un paznic.

Băsescu a spus că lucrările nu pot fi gata în decembrie, ci poate în februarie, adăugând că cei de la Uniunea Europeană știu ce se întâmplă pe acest șantier și nu pot fi mințiți că se termină în decembrie.

„Poți să faci spectacol de sunet și lumini la Roșia Montană, să bagi niște mineri în galerie turistică și să-i scoți și rezolvi problema. Aici nu e turism, e geopolitică. Se uită o Europă întreagă la noi să vadă dacă suntem serioși sau nu. La Bruxelles se știe că a început lucrarea și că din decembrie Moldova va fi în siguranță. Nimeni nu pune problema că trebuie să ne sacrificăm noi și să dăm gaze Republicii Moldova. România este interconectată cu Ungaria, putem aduce gaze și din Norvegia, de oriunde, pe care le-ar plăti moldovenii. Să-i dăm drumul odată. Voi veni pe șantier când începem să săpăm”, a declarat Băsescu.

El a mai spus că îi pare rău că Victor Ponta și Iurie Leancă au luat parte la un „spectacol public” atunci când au participat la inaugurarea lucrărilor gazoductului.

Consorțiul care construiește conducta de gaze Iași-Ungheni (Republica Moldova), format din companiile Habau PPS Pipeline Systems -Austria, Inspet și IPM-Partners (România), a susținut că va respecta termenul contractual pentru execuția „firului principal” al conductei, stabilit pentru 20 decembrie 2013.

„Lucrările de sudare la firul principal al conductei sunt prevăzute să înceapă în 2 octombrie 2013, dată la care devin libere de sarcini terenurile expropriate prin hotărâre de guvern. Până la data enunțată, se vor realiza lucrări de sudare a conductelor în organizările de șantier. Termenul angajat de 20 decembrie 2013 este cel contractual pentru execuția firului principal al conductei și toate activitățile și acțiunile realizate și prezentatate sunt de natură a susține acest termen și angajamentul executantului”, se arată într-un comunicat transmis de consorțiu după vizita făcută de Băsescu pe șantierul gazoductului.

Consorțiul consideră „injuste” comentariile și reportajele de presă privind stagnarea lucrărilor.

Contractul pentru construcția țevii de gaz a fost semnat în 21 august între Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și firmele membre ale consorțiului.

ANRM a transmis, tot în 20 septembrie, un comunicat în care arată că până la 20 decembrie 2013 urmează să fie finalizat firul principal al conductei, așa cum s-a angajat constructorul. Conducta are o lungime de 32,19 kilometri pe teritoriul României.

Potrivit ANRM, activitățile de expropriere au fost aprobate în 13 august, iar decizia de expropriere va fi emisă până în 2 octombrie. Contractul pentru execuția lucrărilor pe teritoriul României a fost semnat în 21 august.

„În perioada 23 septembrie-2 octombrie asociația (consorțiul) va demara lucrările de construcții-montaj pe terenuri libere de acces în lungime totală de 3,5 kilometri”, se preciza în comunicatul ANRM.

Cele trei firme arată că „o mică parte a materialului tubular” a fost disponibilă în stocuri la începerea proiectului, iar partea principală de țeavă va fi livrată în intervalul 23-28 septembrie.