Povestea fostei atlete de lot național & patroană de club de fotbal care candidează pe listele PRO ROMÂNIA într-o comună bogată de la periferia Timișoarei (EXCLUSIV)

Ce legătură poate exista între atletism, fotbal, dezvoltări imobiliare şi politică? Sunt domenii diferite, care cu greu ar putea fi incluse într-o singură propoziţie. Cu atât mai greu le-am putea asimila într-o viaţă de femeie, însă Alina Elena Sperlea confirmă sintagma ”niciodată să nu spui niciodată”.

GÂNDUL.RO vă prezintă, în exclusivitate, o poveste de viață pe cât de frumoasă, pe atât de emoționantă. Povestea începe în perioada junioratului, atunci când Alina Elena Sperlea era selecționată în prima reprezentativă de atletism a României, și continuă printr-o transformare personală și profesională cu totul neașteptată.

„Chiar dacă sună a clişeu, vă mărturisesc că am fost atrasă de sport de când eram mică, iar atletismul mi-a plăcut cel mai mult (proba de 100 de metri viteză), chiar dacă după juniorat am lăsat-o mai moale cu sportul de performanţă”, spune Alina Sperlea.

CRĂCIUN Sătui de meniurile hipercalorice cu FRIPTURI și SARMALE, turiștii de pe litoral au mâncat preparate din pește în a doua zi de Crăciun

20:08

SPORT Simona Halep s-a retras de la două turnee. Când poate juca fostul lider WTA

20:00

La începutul anilor `90 – după câteva ieşiri în afara ţării în postura de sportivă -, Alina Sperlea a prins ”gustul” afacerilor, preferând să intre pe pista vieţii şi a afacerilor, în detrimentul sportului de performanţă.

„Sportul mi-a conferit şi marele avantaj că am putut să ies destul de des din România, până în anul 1995. Adolescentă fiind, am fost extrem de curioasă cum se dezvoltă marile oraşe din Europa. Mă opresc aici la Milano, Munchen sau Innsbruck, oraşe pe care le vedeam doar în filme până în 1990. De atunci mi-am dat seama de importanţa localităţilor mici care se învecinează cu marile oraşe”, îşi aduce aminte Alina Sperlea.

”Tatăl  meu a fost cel care m-a sfătuit să investesc în terenuri imobiliare aflate în vecinătatea Timişoarei”

Ceea ce Alina Elena Sperlea a văzut în marile oraşe europene a început să pună în practică la Dumbrăviţa, localitate care se învecinează cu Timişoara, un soi de ”Pipera” de la marginea Capitalei.

„Tatăl meu, fost profesor de istorie, filozofie şi geografie, a fost cel care m-a sfătuit să investesc în terenuri imobiliare aflate în vecinătatea Timişoarei. Îmi aduc aminte că tatăl meu vorbea despre liberalizare, Uniunea Europeană şi privatizare într-o perioadă în care pentru români acestea erau doar nişte simple noţiuni. La început am ales Dumbrăviţa, care la vremea respectivă era un sat de câteva sute de locuitori. Am văzut că marile oraşe din Europa au tendinţa să se dezvolte în Nord, acesta fiind unul dintre motivele pentru care am ales să cumpăr terenuri la Dumbrăviţa”.

De aici începe povestea antreprenorului Alina Sperlea, la o vârstă la care tinerele au alte obiective în viaţă. În 1996, Alina a cumpărat câteva hectare la marginea Dumbrăviţei, iar peste alţi 9 ani avea să pună prima piatră de temelie a ceea ce avea să devină Dumbrăviţa în prezent.

„Am cumpărat câteva hectare, la marginea Dumbrăviţei. Toate erau în cucuruz (n.red. – porumb în grai bănățean), iar apropiaţii şi prietenii mei nu au prea înţeles demersul meu. Pe parcelele respective eram eu și tractoarele. Au crezut că sunt bani aruncaţi pe apa sâmbetei, dar eu eram cu temele făcute, intuind că şi în România lumea bună din marile oraşe va migra spre periferii. A fost nevoie şi de răbdare. Primul pas l-am făcut la 9 ani după ce am cumpărat terenurile la Dumbrăviţa. A fost o perioadă în care am dus muncă de convingere cu mulţi timişoreni despre ce înseamnă proiectul meu. Cei mai mulţi, inclusiv apropiaţi de-ai mei, au înţeles foarte greu că migraţia spre „periferia” oraşului este viitorul”, spune Alina Sperlea (Sasu).

”Cei mai mulţi, inclusiv apropiaţi de-ai mei, au înţeles foarte greu că migraţia spre „periferia” oraşului este viitorul”

Alina Sperlea: ”Cristofor Columb a descoperit America, eu am descoperit Dumbrăviţa”

Totul a început în 2005, an în care Alina Sperlea a ridicat primele case la Dumbrăviţa. Nu au fost doar câteva case, ci o stradă întreagă, cu o poveste interesantă.

„Când am terminat construirea caselor de pe noua stradă din Dumbrăviţa, primarul de la acea vreme mi-a spus că s-ar bucura dacă aş boteza chiar eu strada. Aşa a ajuns să poarte denumirea Cristofor Columb noua stradă, denumire dată de mine. Cristofor Columb a descoperit America, eu am descoperit Dumbrăviţa şi am botezat o stradă cu numele navigatorului italiano-spaniol”, spune Alina Sperlea.

Acesta a fost momentul în care timişorenii au început să migreze spre Dumbrăviţa, care s-a transformat dintr-un sat câteva sute de locuitori într-o comună cu statut de cartier rezidenţial în care se regăsesc peste 15.000 de locuitori.

„Dragi prieteni, doresc să vă anunţ că am luat decizia de a candida pentru un loc în consiliul local al comunei Dumbrăviţa, din partea Pro România. Sunt nouă în politică, dar consider că acesta nu este un dezavantaj. Mulți dintre cunoscuţii mei m-au încurajat să fac acest pas, în ideea că politica românească are nevoie de oameni noi. Am ales să intru în politică alături de Pro România, fiind convinsă că pot influenţa în bine viaţa oamenilor din Dumbrăviţa, în calitate de viitor consilier local”, a scris, pe Facebook, Alina Sperlea (Sasu).

Alina Elena Sperlea

Alina Sperlea și o provocare… bărbătească

Alina Sperlea a răspuns unei noi provocări, atunci când s-a implicat în fotbal, în calitate de sponsor al echipei Viitorul Sânandrei, echipă care la acea vreme a activat în cel de-al treilea eşalon fotbalistic.

Înarmată cu experienţa acumulată până atunci, Alina Sperlea a păşit într-o lume destinată, potrivit cutumelor, doar bărbaţilor. ”A fost o nouă experienţă pentru mine. La Viitorul Sânandrei am făcut o echipă bună pentru Liga 3, fiind chiar în cărţi în lupta pentru promovare. Îmi aduc aminte cu drag de meciul de deschidere, care a avut ca oponente echipa locală și una compusă de foști fotbaliști internaționali care au scris istorie pentru România la campionatele mondiale și europene. Mă refer aici la Miodrag Belodedici, Dorinel Munteanu, Iosif Rotariu, Florin Bătrânu sau Marius Baciu”, își amintește Alina Sperlea.

Revenind la Dumbrăvița, trebuie spus că Alina Sperlea chiar are o legătură aparte cu localitatea din Timiș. “Anul acesta am vrut să mă mut la Barcelona, împreună cu cei doi copii, dar Dumbrăvița m-a întors din drum. Metaforic vorbind, vă mărturisesc că am parcurs mai bine de jumătate din drumul până la Barcelona, locul în care speram să trăiesc. Acum câteva săptămâni am primit oferta de a intra în politică, la pachet cu o candidatură la condiliul local al Dumbrăviței, din partea PRO România, partidul condus de Victor Ponta”, mărturisește Alina Sperlea.

”Cei care m-au convins au fost Adrian Pau și Valentin Korman, doi dintre liderii partidului în județul Timiș (n.red. – Pro România). Doresc să evit limbajul de lemn din politica românească, acesta fiind motivul pentru care mă abțin să dau detalii despre candidatura mea la Dumbrăvița, dar vreau să-i asigur pe dumbrăvițeni de un singur lucru: pot puțin mai mult decât ceilalți! Alegerea mea de ultim moment va avea darul ca Barcelona să rămână în continuare doar un vis pentru mine”

Alina Elena Sperlea

”Drept răsplată, părinții au botezat-o pe micuță Elena, care este cel de-al doilea nume mic al meu”

Sub aura afaceristei Alina Sperlea se ascunde mama a doi copii, care știe să împartă cu cei aflați la nevoie. Chiar dacă nu-i place să dea detalii despre acțiunile filantropice, oamenii din părțile locului ne-au relatat câteva întâmplări care sublinează generozitatea Alinei.

Pentru că știam despre aceste acțiuni de binefacere, Alina a acceptat să vorbească despre acestea. “Fiind o femeie independentă, meseria de mamă a doi copii m-a făcut să înțeleg că e normal să acord atenție oamenilor aflați la nevoie. Așa a fost și cazul unei fetițe din București. S-a întâmplat în urmă cu mai bine de 10 ani, în timp ce mă uitam la o emisiune în cadrul căreia se adunau bani pentru o fetiță cu tetrapareză”, mai spune Alina Elena Sperlea.

”Îmi aduc aminte că pentru tratamentul fetiței mai era nevoie de o sumă, iar eu am pus mâna pe telefon, am sunat în direct și i-am asigurat pe părinții fetiței că voi suporta eu diferența de bani, fiind vorba despre 16.000 de euro. Mi s-a spus că i-am salvat viața. Drept răsplată, părinții au botezat-o pe micuță Elena, care este cel de-al doilea nume mic al meu”

Alina Elena Sperlea

Tot în urma unei acțiuni de binefacere, o altă fetiță a fost botezată după fosta atletă. “De această dată este vorba despre mama și fetița ei cu care a fost gravidă. De loc din satul Covaci, localitate aflată la doar câțiva kilometri de Timișoara, femeia respectivă a ajuns la maternitate cu serioase complicații, doctorii spunându-i soțului acesteia că dacă va supraviețui până în dimineața zilei următoare va scăpa cu viață, dacă nu… Practic, i s-a sugerat că poate să moară. În disperare de cauză, soțul femeii a apelat la mine, iar eu am intervenit, reușind să-l conving pe ginecologul acesteia să ajungă mai repede decât a doua zi de dimineață”, spune Sperlea.

Una dintre cele mai emoționante amintiri ale Alinei Sperlea datează din iarna anului 2006, atunci când a adus magia sărbătorilor de iarnă în casele mai multor familii amărâte din localitatea Covaci.

“Crăciunul din 2006 rămâne unul dintre cele mai emoționante momente din viața mea. Văzând câți copii amărâți sunt la Covaci, am decis să le fac o surpriză. Astfel, am îmbrăcat un prieten în Moș Crăciun, iar pe alții în spiriduși și am luat Covaciul la pas, împărțind brazi naturali și cadouri pentru toți copiii amărâți din localitate. Nu vă puteți imagina ce reacție au avut micuții! O fetiță, în momentul în care am ajuns la ea acasă, i-a spus mamei sale: “mama, dar mi-ai spus că Moș Crăciun nu există!” O altă fetiță mi-a spus, la câțiva ani distanță, că doar atunci a fost la ea Moș Crăciun. Au fost momente pline de emoție și mă bucur că niciunul dintre acei copii nu a uitat acea seară cu adevărat magică”, încheie Alina Sperlea.

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele