Premiu sau cadou otrăvit? Patru miniștri ai Justiției vorbesc despre momentul pe care România îl așteaptă de 10 ani de la UE

Ideea ca România să-și facă un „MCV național”, așa cum deja au sugerat în câteva rânduri premierul Cioloș și actualul ministru al Justiției, Raluca Prună, adică să își asume evaluarea prin mijloace proprii, se lovește, însă, de întrebarea referitoare la cine o să realizeze acest autocontrol în limitele granițelor țării. Monica Macovei, fost ministru al Justiției, spune că o astfel de încercare n-ar face decât agite și mai mult apele, dând exemplul parlamentarilor care vor încerca întotdeauna să scape basma curată, fapt de altfel criticat constant în rapoartele pentru justiției ale Comiiei Europene.

„Mă întreb și eu cine ar putea să facă acest autocontrol. Dacă acest autocontrol îl fac politicienii, înseamnă că punem lupul paznic la oi. Evident că politicenii vor vrea să scape de orice anchetă, de orice eventuală condamnare, de confiscarea averilor, evident că își vor apăra propriul interes”, spune fostul ministru al Justiției care adaugă și că lupta anticorupție ar fi cu siguranță afectată, întrucât politicienii nu vor să combată „criminalitatea în care ei sunt implicați”.

Metehnele parlamentarilor nu ar putea, totuși, să stea în calea justiției, crede Titus Corlățean, și el fost șef la Justiție, care arată și că România aplică deja principalele puncte prin care se realizează un control strict  național și care ar putea funcționa la fel de bine și fără MCV.

„Ceea ce era important în materie de legislație, codurile, legislația în domeniul penal, principalele repere sunt intrate în funcțiune, sunt în vigoare, există deja o practică consistentă, un track record foarte serios, atât al curților de justiție, cât și a componentei de anchetă la parchete, DNA în principiu. Deci din punctul meu de vedere nu sunt probleme”, detaliază Corlățean. Totuși, acesta recunoaște că în ultima perioadă dialogul cu Parlamentul a avut goluri serioase și că este necesară o discuție cu legislativul pentru a reînnoi asumarea unor obiective ale noii strategii naționale anticorupție.

România nu este pregătită să-i fie ridicat MCV-ul, crede însă Monica Macovei, pentru că acest lucru ar avantaja doar clasa politică, dornică să scape de anchete și dosare.

„Dacă ne referim la români, este bine să nu fie ridicat MCV-ul, pentru că justiția nu funcționează în mod egal și foarte bine în toată țara. Politicienii noștri desigur că vor ridicarea MCV-ului, majoritatea lor, cel puțin, ca să scape de aceste rapoarte care evaluează justiția și care, practic, mențin DNA-ul, și, de asemenea, ca să scape de critică”, a declarat Monica Macovei pentru gândul.

În acest sens, cel mai recent raport MCV realizat de Comisia Europeană a criticat gradul de cooperare al Parlamentului cu instituțiile judiciare, apreciind că aleșii nu fac decât să le pună bețe în roate procurorilor prin voturile lor negative referitoare la ridicarea de imunități. Astfel, Monica Macovei spune că dincolo de partea tehnică pe care o evaluează Mecanismul și care se referă la instituții, o componentă importantă este voința clasei politice, iar parlamentarii noștri se înghesuie să propună modificări ale Codurilor și invoce imunitatea, doar-doar vor reuși să scape cumva de DNA.

„Este vorba și despre voința politică de a te lupta cu corupția. Aici întotdeauna am stat prost, la fel ca și la ultimul MCV. (…) Vorbim aici și despre ridicarea imunității, avem mai mulți foști miniștri, actuali parlamentari, pentru care nu s-a ridicat nici măcar imunitatea pentru cercetare, adică nu pot fi nici măcar chemați să dea o declarație”, explică Macovei, care mai spune și că, dacă MCV-ul va fi ridicat, toți politicienii or să înceapă să-și facă de cap.

Nu de aceeași părere este, însă, și Titus Corlățean, și el fost ministru al Justiției, care crede că România a înregistrat progrese concrete și că este deja „timpul de a se realiza așa-numitul ‘exit strategy””. „Personal nu văd un risc din posibila încheiere în viitor a MCV-ului”, a spus Corlățean pentru gândul.

O altă soluție pentru ca acest „experiment inedit”, adică MCV-ul, să nu mai fie ca un ghimpe în coasta României a găsit un alt fost ministru al Justiției: pentru că țara noastră „e mai avansată decât majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene pe aproape toate domeniile monitorizate”, atunci ar trebui ca „acest mecanism să fie ori generalizat, ca să avem același punct de referință, ori ridicat, pentru că nu poți să ai un mecanism numai pentru două state, prin care faci un experiment destul de inedit, ca să zic așa”, explică Tudor Chiuariu.

„Mai mult, mecanismul ăsta nu a fost gândit să fie menținut ‘illo tempore”, în afara timpului, adică veșnic. A fost o perioadă de trei ani care a expirat acum cinci ani, șase ani. Și din punctul ăsta de vedere mecanismul nu-și mai găsește o ancorare în realitate și în menirea lui inițială”, adaugă fostul ministru.

„Un stat monitorizat rămâne un stat monitorizat, indiferent cum l-am îmbrăca în formula ‘cooperare și verificare””

Mecanismul numit de „cooperare și verificare” este, totuși, un instrument prin care România este controlată pe probleme de justiție, fără să fie o unealtă de care Comisia Europeană se folosește la modul general pentru a monitoriza fiecare stat membru. Acest lucru a fost înțeles deseori drept un dezavantaj pe care îl are țara noastră în fața marilor democrații occidentale, fapt care generează dificultăți pentru țara noastră în cadrul familiei europene, spune Titus Corlățean.

„Este o chestiune care ține și de modul în care stăm pe picioarele noastre în contextul Uniunii Europene. Trebuie să facem pasul ăsta în care să fim realmente pe picior de egalitate cu ceilalți. Un stat monitorizat rămâne un stat monitorizat, indiferent cum l-am îmbrăca în formula ‘cooperare și verificare”. (…)”. adaugă el Corlățean.

De aceeași părere este și Tudor Chiuariu, care ține să specifice că MCV-ul nu este un lucru bun în contextul general al statutului de membru, UE și că oricum, „e un mecanism care nu produce nicio sancțiune”. „E o chestiune, până la urmă, de decizie politică și arată, totuși, că din punct de vedere politic suntem un stat care contează mai puțin, iar lucrurile astea nu cred că pot fi lăsate așa”, încheie Chiuariu.  

Ideea este contrazisă vehement de Monica Macovei, pentru care această presupusă inferioritate a României este doar „o invenție”.

„Asta cu țară de mâna a doua este o invenție, numai așa ca să simuleze un fel de orgoliu național. Nu suntem deloc țară de mâna a doua. Suntem țară de mâna a doua numai dacă nu ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut la aderare. Dar hai să ni le respectăm!”, conchide fostul șef de la Justiție.

Macovei mai arată și că, în acest caz, instituțiile judiciare și-au făcut treaba, iar cel mai bun exemplu este Direcția Națională Anticorupție. Cu toate acestea, procurorul general al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat săptămâna trecută că cel mai bine ar fi ca MCV-ul să rămână în vigoare, pentru că s-a dovedit „extrem de util”. În urma acestei declarații, premierul Cioloș a reacționat rapid, replicând că o înțelege pe Kovesi, dar că trebuie să învățăm să fim responsabili și să nu ne mai bazăm pe „proptele externe” care nu ne lasă să avem încredere în noi înșine.

În fapt, și actualul ministru al Justiției, Raluca Prună, este de aceeași părere, aceasta întărind poziția referitoare la ridicarea MCV și cu ocazia celei mai recente întâlniri cu Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție.

„România este pregătită să renunțe la MCV, credem noi. România este pregătită să își asume propria evaluare prin cadrul unor mecanisme proprii care privesc în principal strategia de dezvoltare a mediului judiciar, dar și strategia națională anticorupție care, așa cum știți, anul aceste va fi updatată”, spunea Raluca Prună la finalul lunii trecute.