Președintele Iohannis a invitat partidele la consultări pe tema legilor de tip „Big Brother”. Ce prevede proiectul prezidențial
This browser does not support the video element.
Invitația președintelui Klaus Iohannis adresată partidelor parlamentare este pentru mâine, iar tema consultărilor va fi securitatea cibernetică, o prioritate a Administrației Prezidențiale, au declarat pentru gândul surse politice.
„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, invită miercuri, 6 mai a.c., începând cu ora 10.00, la Palatul Cotroceni, liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare, în vederea unor discuții referitoare la cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice”, se arată în comunicatul oficial transmis de Administrația Prezidențială în jurul orelor 14.00.
Gândul a dezvăluit săptămâna trecută că în Parlament a ajuns de la Administrațrația Prezidențială un draft privind o lege de tip „Big Brother”, în care se prevede că reținerea datelor se poate face într-o perioadă cuprinsă între trei și cinci ani.
Mai multe legi de tip Big Brother au fost declarate neconstituționale, președintele Iohannis promițând la începutul acestui an că va relua discuțiile pe această temă.
George Maior, fostul șef al SRI, și-a motivat demisia sa și prin faptul că judecătorii CCR au declarat neconstituționale legile de tip Big Brother.
Ce dorește Iohannis
Proiectul vizează completarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, 506/2004.
O primă modificare este referitoarea la stabilirea unui termen clar de maximum 3 ani în care furnizorul unei rețele de comunicații electronice trebuie să șteargă sau să anonimizeze datele.
„Datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului trebuie să fie șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării”, se arată în proiectul trimis de Iohannis la Parlament. De asemenea, „prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării”.
O altă modificarea clarifică modalitatea de acces la date, modalitate care fusese reglementată prin legea securității cibernetice, declarate neconstituțională, în lipsa unui mandat de la judecător și a unor temene clare.
În noul proiect accesul la date al autorităților se face „la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal”. Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranța națională.
O nouă prevedere precizează că „datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ștergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoțită de o notificare cu privire la necesitatea menținerii lor, în scopul identificării și conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor sau în domeniul apărării și securității naționale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată”.
Un ultim paragraf face referire la faptul că „instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniu apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorește definitive”.