Președintele țării, magistrații și alții, verificați dacă au colaborat cu SECURITATEA

„Persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnitățile ori funcțiile prevăzute la art. 3, cu excepția celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declarație pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa la prezenta ordonanță de urgență, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. Verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3, inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități ori funcții la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, prevede proiectul inițiat de liderul senatorilor ALDE, Daniel Zamfir, care intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

În prezent, potrivit OUG 24/2008, verificarea calității de colaborator sau lucrător al Securității se aplică doar parlamentarilor, europarlamentarilor, directorilor SRI și SIE și adjuncții acestora, conducătorilor structurilor centrale și județene de la Serviciul Român de Informații, conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGPI) din cadrul MAI.

Proiectul lui Zamfir propune introducerea și altor categorii de demnitari, inclusiv a Președintelui României, care vor face totodată o declarație publică pe propria răspundere în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Astfel, vor fi verificați dacă au fost lucrători sau colaboratori ai Securității și următorii:

„a) Președintele României;

b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar European;

d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat;

e) prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului București;

f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local;

g) primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului București, consilierii locali;

h) directorul și adjuncții săi, conducătorii structurilor centrale și județene de la Serviciul Român de Informații, directorul, adjuncții săi și conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative;

i) personalul diplomatic și consular;

j) Avocatul Poporului și adjuncții acestuia;

k) membrii în Consiliul Național al Audiovizualului;

l) judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și parchetele civile și militare, avocații și notarii publici;

m) personalul cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și ceilalți ofițeri și subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

n) președintele, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi; persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda Financiară și în organele vamale;

o) președintele și președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoanele cu funcții de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din Agenția Națională a Funcționarilor Publici, președinții și membrii Consiliului Concurenței, ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Național de Statistică și ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

p) membru în consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiștii politici și asimilații acestora;

q) guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar;

r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române;

s) rectorul, prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private;

ș) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de cultură, la nivel național, județean, municipal și local;

t) președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții;

ț) personalul militar și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități sau echivalente;

u) ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate;

v) președinte, vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective;

w) director al direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și de telecomunicații, șefi de centrală telefonică;

x) persoanele cu funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și legiști;

y) persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care dețin titlul de revoluționar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluția din decembrie 1989″.

Daniel Zamfir susține, în expunerea de motive, necesitatea introducerii acestor prevederi prin faptul că la peste 27 de ani de la Revoluție încă există prevederi legale care permit ascunderea adevărului cu privire la calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități.

„În vederea implementărilor cerințelor impuse de aderarea și integrarea României în UE, dar și în vederea alinierii la recomandările Consiliului Europei, România a adoptat o serie de acte normative menite să garanteze imparțialitatea, obiectivitatea și integritatea funcționarilor publice. Totodată, la fel ca în celelalte state din Europa de Est, România a adoptat un cadru legal menit să ducă la deconspirarea Securității ca poliție politică.

Cu toate acestea la mai bine de 27 de ani de la căderea regimului communist în România, încă mai există dispoziții legale care în ciuda scopului urmărit de ansamblul legii, permit ascunderea adevărului în ceea ce privește calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități. Mai mult decât atât, atât dispoziții legale permit absolvirea persoanelor vizate de răspundere morală și uneori chiar penală, lăsând nesancționate declarații necorăspunzătoare adevărului”, argumentează senatorul ALDE, în expunerea de motive a proiectului.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.

foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre