Președintele Traian Băsescu i-a transmis, vineri, premierului sârb, Ivica DaÄić, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, „felicitări” pentru găsirea de resurse pentru un acord cu Priștina, menționând că înțelege foarte bine „cât este de greu”, însă a fost necesară plierea pe realități politice.
„Felicitări că ați găsit resurse pentru un acord cu Priștina, vă asigur că înțeleg foarte bine cât vă este de greu, însă a trebuit să vă pliați pe niște realități politice pe care noi le înțelegem și mai ales nu puteați să sacrificați toată națiunea sârbă în drumul ei către Uniunea Europeană, înțelegem foarte bine”, a spus Băsescu, potrivit imaginilor video transmise de Administrația Prezidențială de la primirea premierului sârb de către șeful statului român.
Ivica DaÄić a arătat că Serbia a trebuit să adopte decizii care nu au fost deloc ușoare și a mulțumit României pentru poziția avută în acești ani.
„Noi a trebuit să adoptăm decizii care nu au fost deloc ușoare și aceasta ne poate ajuta atât în drumul nostru către UE, dar și pentru găsirea unei soluții reale și pentru problematica Kosovo. Și de aceea doresc să vă mulțumesc, pentru că pentru noi a fost foarte importantă poziția României în toți acești ani”, a spus premierul sârb.
El a adăugat că știe foarte bine că și România este „sub presiuni la fel de puternice”, ca și Serbia. „Eu știu foarte bine că și voi sunteți sub presiuni la fel de puternice, așa cum suntem și noi”, a spus Ivica DaÄić.
„Noi nu avem presiuni pentru că poziția noastră a fost cunoscută înainte de declararea independenței Kosovo, deci noi acționăm acum urmărind pașii Belgradului și bineînțeles privind și la interesele Moldovei legate de Transnistria, pentru noi aici este dificultatea politică”, a răspuns Băsescu, potrivit imaginilor difuzate presei.
Premierul sârb a declarat, vineri, și la finalul întrevederii cu omologul său român, Victor Ponta, de la Palatul Victoria, că înțelege foarte bine „presiunile” care se fac asupra României pentru poziția principială pe care aceasta o are în problema Kosovo și a subliniat faptul că Guvernul de la Belgrad dorește rezolvarea problemei și găsirea unor soluții acceptabile.
„Stabilitatea acestei regiuni este foarte importantă pentru întreaga Europă și, de aceea, eu înțeleg foarte bine presiunile și situația în care se află România pentru poziția sa principială în ceea ce privește problema Kosovo. Fiți convinși că Serbia doreșete ca problema Kosovo să se rezolve cât mai rapid și să se găsească soluții acceptabile pentru ambele părți, și ca toți împreună să ne întoarcem către viitor”, a spus Ivica Dacic la finalul întrevederii cu Victor Ponta.
În urmă cu o lună, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care îndeamnă statele membre UE care nu au recunoscut independența Kosovo să facă acest lucru cât mai curând.
Ca urmare a acestei deczii, premierul Victor Ponta a declarat atunci că România trebuie să meargă alături de familia europeană în cazul Kosovo.
Guvernele de la Belgrad și Priștina au aprobat planul de punere în aplicare a acordului privind normalizarea relațiilor, parafat sub egida Uniunii Europene (UE) în aprilie, la Bruxelles, au anunțat luni surse oficiale, relatează AFP.
„Guvernul Serbiei a adoptat planul încheiat la 22 mai, la Bruxelles, privind punerea în aplicare a acordului” din aprilie, se precizează într-un comunicat al Guvernului sârb.
La Priștina, Guvernul condus de către premierul Hashim Thaçi și-a dat acordul, de asemenea, cu privire la acest plan.
Thaçi și omologul său sârb Ivica Dacic au convenit asupra conținutului acestui plan la 22 mai, la Bruxelles, în timpul unor discuții purtate sub egida Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Catherine Ashton.
Detaliile planului nu au fost făcute publice în mod oficial. Cu toate acestea, presa locală informează că Belgradul și Priștina trebuie, în termenii planului adoptat, să aplice acordul până la sfârșitul anului.
La Bruxelles, Ashton a salutat „decizia celor două părți de a adopta planul de implementare a acordului care va pune în practică dispozițiile acordului din aprilie”.
„Planul de punere în aplicare este destinat să rezolve problemele de pe teren și să asigure un progres rapid al Serbiei și Kosovo spre UE”, a delarat Ashton, citată într-un comunicat.
Punerea în aplicare a acestui acord deschide calea unei apropieri între Serbia și UE, Belgradul sperând să obțină la summitul european din iunie o dată a începerii negocierilor de aderare.
Organizarea unor alegeri locale pentru comunitatea sârbă din Kosovo figurează printre măsurile prevăzute.
Acordul vizează gradul de autonomie acordat celor 40.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul Kosovo. Cele 15 puncte ale textului nu au fost făcute publice de UE, dar, potrivit unei versiuni neoficiale publicate în presă, etnicii sârbi vor numi șeful poliției regionale și vor administra tribunalele acolo unde sunt majoritari, totul „funcționând în cadrul instituțiilor legale ale Kosovo”.
Acordul, deși a fost aprobat în Parlamentul sârb, întâmpină opoziția unei părți a etnicilor sârbi din nordul Kosovo, o regiune care scapă practic controlului Priștinei.
Belgradul efectuează presiuni asupra acestora să accepte aplicarea acordului, dându-le asigurări că acesta le protejează interesele.
În 2008, Kosovo și-a proclamat independența față de Serbia, însă Belgradul refuză să o recunoască.