Prima pagină » Știri politice » Prim-vicepreședinte AUR, despre inundațiile din Galați:”Guvernele de după 1989 au folosit fondurile pentru aceste proiecte vitale în interes personal”

Prim-vicepreședinte AUR, despre inundațiile din Galați:”Guvernele de după 1989 au folosit fondurile pentru aceste proiecte vitale în interes personal”

Prim-vicepreședinte AUR, despre inundațiile din Galați:

Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, afirmă că tragediile care par să se repete ciclic nu sunt doar urmarea capriciilor naturii, ci și a indolenței și neglijenței guvernărilor care s-au succedat la putere după 1989.

În opinia sa, politicienii au preferat să își umple buzunarele și să direcționeze fondurile publice către propriile interese în loc să investească în infrastructura hidrografică, să repare digurile și canalele de scurgere sau să finalizeze proiecte vitale pentru sistematizarea râurilor și pârâurilor.

„Un exemplu concret al nepăsării și al incompetenței este șantierul Barajului Suhurlui, din județul Galați, un proiect ambițios care ar fi trebuit să asigure irigații pe 60.000 de hectare din Podisul Covurlui. Investiția, începută înainte de 1989, avea ca scop dezvoltarea unui sistem de irigații esențial pentru o zonă cu o agricultură vitală pentru România. Finalizarea lucrărilor era programată pentru 1992, însă, în mod șocant, guvernarea Petre Roman a decis abandonarea lucrărilor în 1990.

După 1989, toate guvernările ulterioare, fie de la PSD, fie de la PNL, au ignorat complet acest proiect. Nu doar că nu s-au continuat lucrările, dar locul a fost lăsat pradă hoților care au furat materialele, iar banii destinați investițiilor au fost, în mare parte, deturnați. Astăzi, barajul este o ruină, un peisaj sinistru care stă mărturie nepăsării celor care ar fi trebuit să se ocupe de dezvoltarea infrastructurii. Dacă Barajul Suhurlui ar fi fost finalizat, astăzi nu am mai vorbi despre culturi distruse de secetă sau despre inundațiile devastatoare care au afectat Galațiul.

Județul Galați dispune de o suprafață agricolă vastă. Și totuși, din cauza distrugerii sistemului de irigații, zeci de mii de hectare rămân necultivate în fiecare an, iar când sunt ploi torențiale, casele oamenilor sunt victime sigure în calea puhoaielor, așa cum s-a întâmplat și zilele acestea. Politicienii aflați la putere preferă să ignore aceste realități și să nu facă nimic concret pentru a rezolva problema. Iar când inundațiile vin, aceiași politicieni apar la fața locului, plâng pe umerii oamenilor afectați, fac poze și promisiuni, dar odată ce camerele de filmat se sting, problema rămâne nerezolvată”, precizează prim-vicepreședinte AUR.

„Guvernele de după 1989 au folosit fondurile pentru aceste proiecte vitale în interes personal”

Potrivit reprezentantului AUR, sistemele de irigații și infrastructura hidrografică sunt esențiale pentru a proteja atât terenurile agricole de secetă, cât și comunitățile de inundații.

„Guvernele care s-au perindat la putere după 1989 au preferat să folosească fondurile alocate pentru aceste proiecte vitale în interes personal sau pentru a asigura salarii mari și privilegii nemeritate celor din anturajul lor politic. În loc să finalizeze proiectele de infrastructură necesare, banii publici au fost deturnați sau folosiți pentru a satisface grupurile de interese care susțin partidele politice la putere.

Seceta și inundațiile devastatoare nu sunt fenomene care nu pot fi gestionate. În alte țări, guvernele investesc constant în infrastructura de irigații și în sistematizarea cursurilor de apă, pentru a preveni astfel de dezastre. În România, însă, guvernările PSD și PNL au ales să ignore aceste necesități, concentrându-se în schimb pe menținerea propriilor privilegii”, a declarat prim-vicepreședintele AUR Marius Lulea, inginer și expert constructor.

CITEȘTE ȘI:

George Simion promite sprijin pentru reconstrucția locuințelor afectate de INUNDAȚII, chiar dacă nu face parte din atribuțiile Președintelui

Claudiu Târziu îi solicită lui Klaus Iohannis să introducă în CSAT un act de donație a unui Sistem Național de Irigații

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele

Citește și