Prima conferință de presă Iohannis-Juncker. Ce așteaptă Bruxelles-ul pentru a primi România în Schengen

Intrarea României în Schengen are „sprijinul” Comisiei Europene, dar calendarul acceptării efective rămâne în continuare incert în lipsa unui acord politic al țărilor membre în condițiile în care Germania și Olanda așteaptă progrese suplimentare în Justiție. În prima conferință de presă împreună cu Klaus Iohannis, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a enumerat „Schengen și MCV” printre subiectele discutate, fără a da însă detalii. „Am mare încredere în domnul președinte că va apropia și mai mult România de Europa”, a spus vag Juncker.

Din punctul de vedere al lui Klaus Iohannis însă, semnalele de la Comisie și de la Consiliu au fost foarte bune. „Am găsit nu doar înțelegere, ci și punct de vedere comun la mine și la domnul Juncker cu care ne cunoaștem de mai multă vreme (…) Domnul președinte m-a asigurat de tot sprijinul în chestiunea intrării României în Schengen. E o chestiune extrem de importantă pentru noi și doresc să o discut cu toți partenerii. Astăzi cei doi președinți (Jean Claude Juncker și Donald Tusk, n.red.) au împărtășit punctul meu de vedere că România poate și trebuie să devină parte a Spațiului Schengen”, a arătat președintele, anunțându-și oficial la Bruxelles „o vizită combinată” în luna februarie în Franța și în Germania pentru a discuta același subiect.

Cum se vede ridicarea MCV de la Comisie

Principalele țări care s-au opus ideii ca România să primească un calendar concret de aderare la Spațiul Schengen înainte de a-și rezolva complet problemele din justiție au fost Germania și Olanda. Monitorizarea Comisiei Europene pe Justiție a fost, de altfel, al doilea subiect al întâlnirilor de la Bruxelles.

Dacă Juncker a adus în discuție următorul Raport MCV care ar urma să fie finalizat în această lună, Iohannis s-a arătat optimist că „până la finalul mandatelor”, adică în următorii 5 ani, monitorizarea ar putea fi ridicată. „Am căzut de acord că acest lucru ne încurajează să spunem că în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre, vom finaliza această procedură cu succes fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea justiției. Am avut puncte de vedere identice pe această temă”, a susținut Iohannis. În urmă cu o săptămână, la prima ședință a CSM, președintele dădea însă un termen mult mai optimist încetării monitorizării, vorbind de finalul mandatului Parlamentului de la București, adică de luna noiembrie 2016 ca termen-limită.

Dincolo de MCV și de legătura politică dintre Justiție și stabilirea unui calendar de intrare în Schengen, s-a vorbit despre pactul pentru apărare, despre scenariile de absorbție mai bună a fondurilor europene și despre aderarea la zona euro. La întâlnirea cu Jean Claude Juncker a participat și comisarul european Corina Crețu.

Iohannis își laudă Pactul pentru Apărare: „A fost apreciat”

Prima discuție a lui Klaus Iohannis la Bruxelles a fost însă cea cu președintele Consiliului European, în condițiile în care România ar urma să ceară la Summitul din 12 februarie al șefilor de state și de guverne din UE derogarea pentru a lărgirea deficitului bugetar cu 0,3% în așa fel încât să fie incluse și cheltuieli de înzestrare a armatei pentru care nu există în acest moment corespondent în venituri.

Ca și la Juncker, Iohannis a mers la Tusk cu Parctul pentru Apărare semnat marți la București, susținând la plecare că „a fost apreciat acest lucru”. „Mi s-a părut importantă și întâlnirea cu domnul Donald Tusk, o întâlnire foarte bună, amicală. În esență am discutat aceleași probleme și am primit același tip de răspuns și același tip de deschidere. Vom avea progrese semnificative în dosarele care ne interesează foarte mult”, a rezumat Iohannis.

La plecarea spre Bruxelles Iohannis a fost mai degrabă vag în legătură cu temele care vor fi abordate:  „O prioritate a mandatului meu va fi aprofundarea integrării europene. Voi transmite cu claritate acest mesaj. Vom discuta despre pașii pe care România trebuie să-i facă pentru această integrare aprofundată și pentru a-și lua în primire mai bine rolul de membru NATO”, a spus președintele.

Subiectul bugetului pentru Apărare și înzestrarea armatei ar urma să fie redeschis mâine, la discuția pe care Klaus Iohannis o are programată cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.