Prima lege a lobby-ului din România a trecut de juriștii Camerei: „Facem acum o distincție clară între traficul de influență și lobby”. Legea a fost inițiată de un actual ministru
Comisia juridică din Camera Deputaților a aprobat cu amendamente proiectul legislativ privind activitatea de lobby, inițiativa fiind depusă în 2010 de actualul ministru al Energiei, Constantin Niță (PSD). Este prima inițiativă privind o lege a lobby-ului depusă după Revoluție, aceasta urmând să intre mâine la vot final în plenul Camerei Deputaților. Pe tot parcursul dezbaterilor din Comisie, au fost prezenți doar șase -șapte membri ai Comisiei Juridice din Camera Deputaților, restul până la 27, absentând.
„Se face o distincție clară între traficul de influență și lobby, dacă șapte legi au legiferat această activitate, inclusiv Academia Română a susținut o reglementare de un anumit fel a activității de lobby ar trebui să ne ocupăm și noi, este un subiect care este pe masa noastră”, a spus Bogdan Ciucă la începutul discuțiilor pe marginea legii lobby-ului.
Ciucă a precizat că cei care fac lobby trebuie să se înscrie într-un tabel, să primească o acreditare și să facă o anumită pregătire. Toate contractele de lobby încheiate vor trebui trimise către o structură care le va centraliza.
„Are obligația să-și prezinte contractul de lobby în registrul activității de lobby.Condițiile sunt de transparență maximă”, a adăugat președintele Comisiei Juridice.
Astfel, în vederea înregistrării activității de lobby, se înființează Registrul de Lobby, care va fi ținut de oficiul registrului comerțului de pe lângă Tribunalul Municipiului București.
În forma propusă de social-democratul Constantin Niță, în 2010, se preciza că „prezenta lege reglementează modul de desfășurare a acțiunilor de influențare a activității puterii legislative și a celei executive, acțiuni desfășurate în favoarea unei terțe părți, în baza unui contract de lobby”.
În punctul de vedere al Guvernului se scrie că „Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative”.
Cu toate acestea, Guvernul susține că s-ar fi impus o reglementare mai riguroasă și mai precisă a noțiunilor cu care operează propunerea legislativă – activitatea de lobby, contractul de lobby, societatea de lobby, determinarea sferei persoanelor care pot exercita activitatea de lobby, răspunderi și sancțiuni, pentru a nu asigura premisele exercitării traficului de influență sub forma activității de lobby, excluzând astfel posibilitatea constituirii practicienilor în activitatea de lobby în factori „autorizați” ai traficului de influență față de autoritățile publice cu putere de decizie politică și juridică, cărora ar putea să le determine o anumită conduită.