Prima promisiune a lui Klaus Iohannis pentru Guvernul Cioloș

Cu partidele scăpate de presiunea străzii și începând să-și arate nemulțumirea față de un guvern tehnocrat, președintele Klaus Iohannis a avertizat că  România trece prin cea mai gravă criză, cea de încredere, iar  noul cabinet este o șansă pentru partide.

„Avem cea mai gravă criză: avem o criză de încredere, a cetățeanului față de politicianul pe care l-a ales. Acest Guvern independent politic este o șansă pentru România, fiindcă, în timp ce acest guvern independent politic va guverna, partidele politice vor avea ocazia, timp de un an de zile, să se reconecteze la alegatori. Ar fi excepțional dacă partidele politic ar folosi această oportunitate pentru a-și defini programe atractive, pentru a se apropia din nou de alegator, în acest fel să avem, după alegerile parlamentare, o clasă politică care reprezintă fără discuție alegătorii”, a spus Iohannis.

Șeful statului i-a avertizat pe noii miniștri că „politicienii mai devreme sau mai târziu vă vor spune că, de fapt, nu îi reprezentați”. „Este o eroare, o eroare fundamentală. Acest guvern Dacian Cioloș are absolut toată legitimitatea, a primit-o prin votul de învestitură în Parlament. Puteți să mergeți drepți înainte”, a mai spus Iohannis.

Cioloș: Nu putem înlocui clasa politică

Guvernul Cioloș a primit marți votul de încredere al Parlamentului, rezultatul fiind de 389 voturi „pentru”, 115 „împotrivă” și două voturi anulate. În discursul susținut în fața senatorilor și deputaților, premierul a susținut că echipa sa nu își dorește și nu poate înlocui clasa politică, cu aluzie la atacurile lui Călin Popescu Tăriceanu, dar și ale altor parlamentari care au spus că formula tehnocrată anulează practic parlamentul.

Dacian Cioloș le-a spus parlamentarilor, marți, după ce Cabinetul său a primit votul de încredere, că Parlamentul va avea în guvern „un partener permanent și deschis”, el mulțumind pentru mesajul transmis de parlamentari prin acest vot.

„Nu pot decât să vă mulțumesc pentru această încredere pe care ne-ați oferit-o, pentru mesajul pe care ni-l transmiteți referitor la mandatul pe care îl avem pentru acest an. Consider, prin acest vot, că ați înțeles și ați acceptat ceea ce ne-am propus să facem, că ați acceptat deschiderea pe care am oferit-o pentru a face în așa fel încât această legitimitate pe care Parlamentul ales al României a transferat-o acestui Guvern de tehnocrați să se transforme în eficiență și în rezultate bune care să redea încrederea cetățenilor României că actul guvernamental este pentru români și că acest lucru ne poate ajuta să recâștigăm încrederea în noi și să mergem mai departe”, a spus Cioloș, de la tribuna Parlamentului.

El le-a mai transmis parlamentarilor că vor avea în Guvern „un partener permanent și deschis”. „Noi nu ne dorim și nu putem înlocui clasa politică. Nu putem guverna decât alături de forțele politice. Vom fi deschiși la propunerile dumneavoastră”, le-a spus, de altfel, anterior, Cioloș parlamentarilor.

Condițiile PSD

Liviu Dragnea a declarat  că votul PSD pentru Cabinetul Cioloș nu este un cec în alb, iar social-democrații vor susține acest guvern doar în măsura în care își desfășoară activitatea în interiorul mandatului dat de Parlament și va continua măsurile guvernării PSD.

„Vom susține guvernul atâta timp cât continuă măsurile adoptate de guvernarea noastră. Dacă vom avea cea mai mică îndoială că aceaste condiții sunt respectate, sprijinul nostru va înceta”, a spus Dragnea.

Dragnea a vorbit despre așteptările social-democraților de la noul guven. El i-a cerut lui Cioloș să pună în aplicare creșterea salariilor pentru bugetari cu 10% adoptată de Parlament, în condițiile în care există bani pentru așa ceva. „De felul în care veți implementa măsurile, depinde dacă în Parlament vom fi parteneri sau adversari” a mai spus Dragnea

Președintele PSD a spus că votul dat pentru Cabinetul Cioloș nu va fi un cec în alb, iar social-democrașii vor susține guvernul atâta vreme cât își desfășoară activitatea în interiorul mandatului convenit cu Parlamentul, stă departe de manevre politice și PSD are certitudinea că va pregăti corect alegerile din 2016. 

Tăriceanu: „Tehnocrația ucide democrația”

Co-președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a susținut în fața parlamentului că „tehnocrația ucide democrația” și că ALDE nu susține „guvernul prezidențial, care va marca trecerea la un regim politic ce va excede principiile constituționale”.

„Tehnocrația ucide democrația. Instalarea unui guvern prezidențial va marca trecerea la un regim politic care golește de conținut democrația reprezentativă, la un regim politic ce va excede principiile constituționale, care va pune în pericol drepturile și libertățile cetățenești, valorile democratice și statul de drept, dar care, mai presus de toate, va tranforma Parlamentul într-o formă fără fond”, a spus Tăriceanu în plenul reunit al celor două camere.

---

GÂNDUL A TRANSMIS LIVE

UPDATE 19:40 Klaus Iohannis: Un an de zile e puțin în politică, dar e suficient de lung pentru a Guverna România bine.

UPDATE 19:38 Klaus Iohannis: Vă felicit că ați primit un vot hotărât în Parlament, dar vă felicit pentru curajul de a prelua acest portofoliu. Vor fi politicieni care vor spune că nu-i reprezentați. Este o eroare fundamentală, acest guvern are absolut toată legitimitatea, a primit-o prin votul de învestitură în Parlament

UPDATE 19:36 Klaus Iohannis: dacă politicienii se îndepărtează de popor apare o situație similară cu cea în care am ajuns astăzi. Constatăm o înstrăinare între alegător și politician. Acest guvern este o șansă pentru România. Cât timp acest guvern va guverna, partidelele vor avea ocazia să se reconecteze la alegător. Ar fi excepțional ca partidele să se apropie din nou de alegător, astfel încât să avem o clasă politică care reprezintă fără discuție alegătorii.

UPDATE 19:31 Klaus Iohannis: Societatea se schimbă. Societatea românească s-a schimbat. Societatea de azi are alte așteptări. Dacă diferința dintre așteptări si realități intrăm în criză. Mulți au vorbit despre criza în care ne aflăm. Mulți au vorbit despre criză, puțini au definit-o. S-au ținut cuvântări în Parlament, s-a spus că nu avem o criză guvernamentală, parlamentară. Atunci ce criză avem? Avem cea mai gravă criză: avem o criză de încredere, a cetățeanului față de politicianul pe care l-a ales.

UPDATE 19:00 Miniștrii guvernului Cioloș depun jurământul

UPDATE 17:00 Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție a membrilor Guvernului Cioloș va avea loc marți, ora 19.00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, informează Administrația Prezidențială.

UPDATE 15:43 Guvernul Cioloș a primit marți votul de încredere al Parlamentului, rezultatul fiind de 389 voturi „pentru”, 115 „împotrivă” și două voturi anulate.

UPDATE 15:35 Votul s-a încheiat

UPDATE 14:45 A început votul.

UPDATE 14:36 Dacian Cioloș: Acest guvern nu are obiectiv mai important decât să vadă democrația întărită în România. E departe de a exercita atribuțiile altfel decât a întări democrația. Eu nu cred într-o democrație în care cetățenii nu cred și nu se regăsesc. Ei își exprimă opinia prin vot, odată la 5 ani.

Eu cred că pe parcursul a cinci ani de mandat al parlamentului putem fi receptivi.

UPDATE 14:24 Vasile Blaga(PNL): E un guvern tehnocrat, dar nu 100% format de oameni care nu au avut legătură cu politica. Guvernul nu e unul pelerină de vreme rea.

Va fi un guvern tehnocrat, menit să înceapă implementarea unor reforme ratate de fostul guvern. Cioloș vor fi în parteneriat cu PNL.

PSD s-a ridicat de la masa guvernării fără să facă decontul. A început să înalțe osanale guvernului Ponta. E necesar un decont al guvernării Ponta.

Ar fi bine să aflăm cum s-au repartizat  peste 2 miliarde de euro administrațiilor locale în ultimele săptămân ale guvernului Ponta.

UPDATE 14:11 Mihaela Stoica (PMP) Suntem foarte dezamăgiți de programul de guvernare al guvernului tehnocrat USL. PMP vor vota împotriva Guvernului.

UPDATE 14:04 Varujan Pambuccian (minorități) Vom vota acest Guvern pentru că acolo unde am dat dovada unei iresponsabilități, omul ăsta a dat dovada de responsabilitate. Aseară am văzut-o pe Ana Pauker în fața comisiilor juridice și dvs. ați votat-o.

UPDATE 13:57 Kelemen Hunor (UDMR): Avem o misiune extrem de dificilă, deși aparent simplă. Este vorba de un program extrem de scurt, dar clar, câteva priorități care nu par nerealizabile. Avem noroc cu CV-urile unor miniștri care sunt mai consistente decât tot programul de guvernare.

Cum rămâne cu democrația? Cum se va completa un program de guvernare? Suntem conștienți că un an e foarte puțin. Dar e suficient și nu se poate guverna fără parlament. Partea dificilă începe după votul de azi și nu se referă la cabinetul Cioloș. E vorba de noi. Acum cu o viteză uluitoare punem între ghilimele instituțiile fundamentale, Dacă cineva se uită de la distanță vede un vehicul care se deplasează în virtutea inerției. Misiunea noastră dificilă este că trebuie explicat că fără parlament nu se poate exercita democrația.

UDMR va vota pentru instalarea Guvernului Dacian Cioloș.

UPDATE 13:53 Călin Popescu Tăriceanu (ALDE): Tehnocrația distruge democrația. Grupul parlamentar ALDE nu va vota Cabinetul Cioloș. Acceptăm ca Parlament să ne delegitimăm, să cedăm din atriuțiile noastre? Așteptăm să ne asezăm la remorca altor instituții? Am făcut eforturi pentru echilibrarea instituțiilor statului. Nu o majoritate a dat premierul. Este un semnal trist.

UPDATE 13:29 Liviu Dragnea (PSD): Depinde de dumneavoastră, domnule premier, dacă vom fi parteneri sau adversari. Vom susține guvernul atâta timp cât continuă măsurile adoptate de guvernarea noastră, că stă în mandatul agreat. Dacă vom avea cea mai mică îndoială că aceaste condiții sunt respectate, sprijinul nostru va înceta.

Victor Ponta a fost cel mai bun premier de la Revoluție încoace.

UPDATE 13:21 Liviu Dragnea: E o situație mai puțin obișnuită pentru că acest guvern nu este asumat de niciun partid. Vreau să vă spun care sunt așteptările noastre de la acest guvern. Timp de 4 ani, PSD și partenerii săi au asigurat o guvernare stabilă și performantă. S-a reușit ca România să aibă o creștere economică durabilă.

UPDATE 13:19 Dacian Cioloș: Noi nu ne dorim și nu putem înlocui clasa politică. Nu putem guverna decât alături de forțele politice. Vom fi deschiși la propunerile dumneavoastră

UPDATE 13:12 Dacian Cioloș: Am pregătit proiectul de guvernare în câteva zile fără a beneficia de o platformă programatică. Rămânem deschiși la idei noi. Intenționez să revenim până la 15 decembrie pentru discuta pe larg planul de măsuri.

UPDATE 13:10 Dacian Cioloș: Am urmărit formarea unei echipe de specialiști integri. Programul de guvernare curprinde 5 teme majore.

UPDATE 13:07 Dacian Cioloș își prezintă programul. „Tragedii precum cea de la Colectiv nu trebuie să se mai întâmple. Trebuie să înlăturăm cauzele acestei tragedii, corupția”

UPDATE 12:57 A început ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru votul de învestitură a Guvernului Cioloș.

UPDATE 12:39 Raluca Prună a primit aviz favorabil pentru Minsiterul Justiției.

Raluca Prună a declarat, în cadrul audierilor de la comisiile de specialitate, că reputația profesională, onestitatea și lipsa oricăror suspiciuni sunt criterii pe care le-ar lua în calcul în ceea ce privește propunerea procurorilor-șefi.

Raluca Prună a fost întrebată, în cadrul audierilor de la comisiile de specialitate, de deputatul Daniel Fenechiu ce criterii va avea în vedere pentru propunerea procurorilor-șefi, în contextul luptei anticorupție.

Prună a spus că procedura numirii procurorilor-șefi este prevăzută de lege, dar, dincolo de aceasta, poate da asigurări că, în cazul în care va primi votul de încredere, va asigura un proces transparent de selectare a procurorilor-șefi. Ca titlul de exemplu, Prună a spus că profesionalismul, reputația profesională și onestitatea sunt printre criteriile pe care le va lua în considerare. „Aș îndrăzni să spun și faptul că niciun fel de suspiciune nu trebuie să planeze asupra unor persoane” propuse pentru astfel de funcții.

UPDATE: Raluca Prună, înalt funcționar la Comisia Europeană, este propunerea pentru Ministerul Justiției, nominalizarea ei fiind depusă la Parlament, după ce Dacian Cioloș a retras propunerea inițială, Cristina Guseth.

După o audiere cu scântei în Parlament, premierul desemnat Dacian Cioloș a hotărât să retragă propunerea Cristinei Guseth pentru portofoliul Justiției, „pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiției din Guvern”. Pe lista înlocuitorilor au fost două nume, Mihai Selegean și Raluca Prună, aceasta din urmă devenind propunerea oficială. Raluca Prună este înalt funcționar la Comisia Europeană. Selegean a fost în perioada mai 2003-iulie 2003, director de cabinet al fostului ministru al Justiției în Guvernul Năstase, Rodica Stănoiu.

„Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiției din Guvern, într-un an foarte important pentru menținerea credibilității activității Justiției, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu”, a scris Cioloș pe contul său de Facebook.

Tot astăzi premierul desemnat a transmis Parlamentului o formă modificată a programului de guvernare, care prevede, printre altele, asigurarea standardelor ISU în școli, alocarea unui procent de 2% din PIB Apărării, dar și asigurarea desfășurării corecte a alegerilor.

 

 

Potrivit surselor Gândul, favorit pentru Justiție este Mihai Selegean, fost director de cabinet al Rodicăi Stănoiu, în perioada mai-iulie 2003. În vârstă de 40 de ani, Selegean este absolvent al  Facultății de Drept de la Universitatea din București. Între 1997 și 2003 a fost consilier juridic la Ministerul Justiției. În perioada mai-iulie 2003 a fost director de cabinet al ministrului Justiției în Guvernul Năstase, Rodica Stănoiu., după care a fost director adjunct la Institutul Național al Magistraturii. În perioada iunie 2004 – Martie 2008 a fost Director Institutul Național al Magistraturii.

O altă variantă luată în calcul este Raluca Prună, înalt funcționar la Comisia Europeană

Cristina Guseth este a doua propunere de ministru retrasă de premierul desemnat. Duminică, la câteva ore după prezentarea listei Cabinetului, Andrei Baciu a fost retras de pe lista miniștrilor, în locul său fiind propus, pentru portofoliul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu.

Luni seară, în urma audierilor în comisiile parlamentare, Cristina Guseth a primit aviz favorabil pentru funcția de ministru al Justiției, după o audiere cu scântei în Parlament în care senatorii și deputații au atacat-o dur.

Printre audierile miniștrilor propuși care au durat cel mai mult a fost și cea a Cristinei Guseth. La audiere, la care au fost prezenți 53 de parlamentari din șapte comisii de specialitate, Guseth a avut ezitări, în special la întrebările deputatei ALDE Steluța Cătăniciu privind sistemul de imunități, iar senatorul PSD Șerban Nicolae a sfătuit-o să renunțe la nominalizare.

Ședința a fost marcată și de o pauză pentru consultări cu ușile închise înainte de vot, cerută de vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Ciprian Nica (PSD).

Guseth a obținut 41 de voturi „pentru”, pe lângă șase voturi „împotrivă” și șase abțineri.

După audiere, ea a recunoscut că s-a „blocat” la întrebările privind imunitatea, dar și că i-a fost greu să le spună parlamentarilor că ei ar fi vizați de o revizuire a sistemului de imunități.

Ea a fost audiată de membrii comisiilor juridice, pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și pentru drepturile omului culte și minorități din Camera Deputaților și Senat și de cei din Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizarea executării hotărârilor CEDO din Senat.

Cristina Guseth a declarat în fața membrilor celor șapte comisii că se află acolo în calitate de director al Freedom House, organizație alături de care au fost importanți actori din Justiție.

Guseth a spus că, timp de 25 de ani, a apărat statul de drept, iar din 1997 a derulat proiecte menite să sprijine reforma în justiție, inclusiv în domeniul confiscării extinse.

„Știu că am o problemă, și anume că nu sunt un absolvent al Facultății de Drept. Sunt un absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații. Această problemă, însă, cred că poate fi depășită și poate fi depășită pentru că, în momentul de față, sistemul juridic din România nu se mai află în 2004-2005. Este un moment diferit. CSM are rolul de a asigura independența sistemului juridic și de a asigura aceste probleme. Eu, ca ministru al Justiției, voi genera strategii, politici publice și voi încerca să continui reforma care este atât de mult solicitată în momentul de față”, a spus Cristina Guseth.

Ea a adăugat că, în trei țări din Europa, miniștrii Justiției nu sunt absolvenți ai Facultății de Drept. „În Franța, este un economist, în Marea Britanie, un jurnalist de la The Times și în Suedia, un chimist. Deci, ceea ce mă recomandă pentru asta este reputația pe care am construit-o de-a lungul a 25 de ani în ceea ce privește apărarea statului de drept în România”, a mai spus Guseth.

Guseth a spus că a ajuns să cunoască problemele din sistem prin întâlnirile pe care le-a avut cu judecători, procurori și ofițeri de poliție judiciară, în cadrul proiectelor derulate.

În continuare, ea și-a enumerat obiectivele, referitoare la: îmbunătățirea managementului în sistem, operaționalizarea Agenției pentru recuperarea bunurilor indisponibilizate, transparență și meritocrație în selecția magistraților, consolidarea rolului ICCJ în ce privește unificarea jurisprudenței, creșterea implicării societății civile, îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, sporirea capacității instanțelor și parchetelor și atragerea de fonduri europene.

Întrebată dacă are în vedere modificarea prevederilor din Codul penal și Codul de procedură penală declarate neconstituționale, Guseth a răspuns că va consulta toți actorii sistemului judiciar: ICCJ, DNA, profesiile liberale, într-o dezbatere publică transparentă.

Întrebată dacă va pleda pentru eliminarea taxei de timbru, Guseth a răspuns că știe că aceasta poate descuraja accesul la justiție și că nici nu ajunge să fie folosită în domeniu, astfel că și-ar dori să facă ceva și urmează să vadă ce în funcție de consultări.

Deputatul Eugen Nicolicea (UNPR) a întrebat-o la rândul său ce înseamnă sistem juridic și ce înseamna sistem judiciar, iar, după ce i-a răspuns că sistemul judiciar este format din entitățile care înfăptuiesc justiția, în timp ce „juridic” are o accepțiune mai largă, Guseth i-a mai spus: „Domnule Nicolicea, dacă vreți să demonstrați că nu sunt jurist, nu, nu sunt jurist”.

Guseth s-a arătat pusă în încurcătură atunci când deputata ALDE Steluța Cătăniciu i-a adresat întrebări cu privire la sistemul de imunități.

„Ce înțelegeți prin sistem de imunități și cum doriți în mod concret să îl revizuiți? Care este procedura pe care urmează să o aplicați? Statul de drept pe care îl apărați de 25 de ani, de cine îl apărați?”, a întrebat-o Cătăniciu.

Guseth a răspuns că pentru a funcționa un stat în regim democratic este foarte important ca președintele să aibă imunitate pe perioada mandatului, apoi a întrebat-o pe Cătăniciu dacă se referă la imunitatea în cazul cercetării penale, adăugând că este de părere că poltiicienii trebuie să aibă imunitate doar pentru declarațiile politice.

Cătăniciu a insistat și i-a mai pus o dată întrebarea cum se revizuiește sistemul de imunități, prin ce procedură, moment în care senatorul PSD Șerban Nicolae a aplaudat-o.

„Suntem în momentul în care formăm un guvern pentru a depăși o criză de încredere. S-a făcut acest program de guvernare, nu am ajuns să facem proceduri”, a răspuns Guseth, Cătăniciu spunându-i în replică: „Aveți impresia că puteți vorbi de o criză de încredere când dumneavoastră vă prezentați așa la o audiere?”.

Spre finalul audierii, Șerban Nicolae i-a spus Cristinei Guseth că mai are șansa să renunțe la nominalizare, fiind apludat de câțiva colegi.

Vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Ciprian Nica (PSD), a propus întreruperea audierilor și luarea unei pauze pentru consultări, fără presă, propunerea fiind aprobată.

După vot, Guseth le-a declarat jurnaliștilor că a îndurat o experiență „umilitoare”, dar că, odată ajunsă ministru, va face tot posibilul pentru elaborarea unor proiecte de viitor pentru justiția română.

„Da, a fost o situație în care eu am simțit o energie negativă împotriva mea și, în pofida acestui lucru și a unei experiențe extrem de dificile, va trebui să colaborez și să mă supun puterii legislative în statul român. În acele momente treci prin toate etapele, te gândești la tine, la ce simți, dar te gândești și la impactul pe care poate să îl aibă ceea ce o să faci în viitor. Și atunci a trebuit să iau decizia destul de repede”, a spus Cristina Guseth.

Întrebată dacă s-a simțit intimidată de senatorii juriști aceasta a răspuns: „Nu sunt pregătită, dar o să mă pregătesc. Pentru mine o să fie mult mai greu, eu nu sunt pregătită în sensul faptului că nu am educație juridică, dar tocmai de asta eu cred că acolo pot reprezenta justițiabilul. Și el trebuie să înțeleagă aceste legi, legea nu este apanajul unor oameni cu experiență juridică, legea se aplică. Eu voi reprezenta acești oameni și voi face un efort suplimentar ca să înțeleg și să iau decizia bună”.

Întrebată de ce s-a blocat la întrebarea senatoarei Cătăniciu privind imunitățile, Guseth a arătat: „Da, acolo m-am blocat (…) Ce ați văzut că s-a întâmplat, deci acolo m-am blocat și am uitat de imunitatea despre care tot vorbim pe care o au în caz de percheziție, de arest preventiv, imunitatea pe care o au parlamentarii”.

Întrebată dacă i-a fost teamă să le spună în față că ei sunt cei vizați atunci când se vorbește de imunitate, Cristina Guseth a admis că „nu poți să le spui în față, pentru că totuși cu oamenii aceștia trebuie să colaborezi”, „Și atunci, da, mi-a fost greu să le spun lucrul acesta, deci nici măcar nu mi-a trecut prin cap… deci m-am blocat pe întrebarea aceea pe imunitate foarte adevărat”, a adăugat ea.

Guseth a mai precizat, întrebată cum va gestiona elaborarea de proiecte de lege beneficie justiției, că va veni cu experți în Parlament să susțină aceste proiecte, din moment ce ea nu are pregătire juridică.

„La minister voi face proiecte care să ducă la consolidarea reformei din sistemul judiciar, care îl deranjează atât de mult pe domnul Nicolicea. Am experiență, ca dovadă ceea ce am făcut, am lucrat cu instituții din sistemul judiciar și am avut rezultate. Deci experiență de a face proiecte și de a obține rezultate am. Experiență managerială am. Nu sunt jurist”, a mai spus Cristina Guseth.