„Noi, cu toții, discutăm despre lupta împotriva corupției. Lupta împotriva corupției comportă două aspecte, nu doar combatere, dar pe prevenție? Suntem în situația în care să nu investim în școli și în spitale, băgăm bani în pușcării. Haideți să facem mai mult pentru prevenție, pentru că eu nu cred că este un obiectiv al României să avem cât mai mulți oameni în pușcărie. Haideți să ajutăm oamenii să nu greșească. De exemplu, noi nu vrem să greșim, dar cine ne ajută? Nu avem măcar o instituție în această țară atunci când avem dubii, când vin cinci directori din primărie cu șapte soluții. Care e cea corectă? Ne trebuie un far călăuzitor care să ne spună «soluția este asta!» iar noi să o urmăm în consecință, fără să fim învinuți după aceea de ce am făcut așa. Faptul că foarte mulți primari sunt cu probleme penale din cauza conjucturii legislative penale, care cred că e un aspect pe care trebuie să îl îmbunătățim și este una din principalele noastre preocupări”, a declarat Robert Negoiță.
„Există 30 de instituții în România care fac controale în primării – Curte de Conturi, OLAF (n.r. Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă), DLAF (n.r. Departamentul pentru Lupta Antifrauda), DNA (Direcția Națională Anticorupție) – în schimb, nu există nicio instituție care să facă un control preventiv. De exemplu, am două legi care se bat cap în cap iar eu, ca primar, și aparatul meu trebuie să luăm o decizie. Ne-am dori să putem să trimitem o hârtie undeva la o instituție, care să ne descurce și să ne spună care e cea mai bună decizie. Nu vrem să greșim, nu vrem să furăm, dar trebuie cineva să ne descurce în acest hățiș legislativ. În momentul acesta nicio instituție nu mai face prevenție, toate fac control și știți foarte bine ce se întâmplă”, a declara Lia-Olguța Vasilescu.
„Pentru a putea perfoma în comunitățile noastre, avem nevoie de un cadru egal care să ne permită să facem acest lucru. Intenția noastră este să colaborăm în anii următori cu reprezentanții din Parlamentul României care vor fi aleși în alegerile din 11 decembrie, în așa fel încât legi care astăzi nu ne permit să performăm la nivel maxim să fie modificate”, a explicat Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.
Un exemplu dat de Ilie Bolojan este necesitatea modificării legii care reglementează exproprierile, astfel încât aceasta să cuprindă și exproprierea pentru uz de utilitate publică, iar zonele abandonate să poată fi regenerate.
În cadrul întâlnirii a fost reconfirmată conducerea Asociației Municipiilor din România. Astfel președinte al AMR a fost reales Robert Negoiță iar președinte executiv Ilie Bolojan. Vicepreședinți sunt Lia Olguța Vasilescu și Gheorghe Falcă.
În ultimii patru ani, mai mulți edili au fost vizați în anchetele DNA pentru fapte de corupție, în cele mai multe cazuri acuzațiile vizând fapte comise în funcțiile de primari.
Ideea lui Robert Negoiță de a avea o instituție „călăuzitoare” nu este nouă, în august el declarând că a solicitat Guvernului să înființeze o astfel de instituție care să le ofere „consultanță și îndrumare” primarilor. Tot atunci însă, Negoiță pleda și pentru salarii mai mari în administrația locală, ca măsură de combatere a corupției.
„Avem salarii foarte mici, în administrația publică locală. (…) Atunci când salariile sunt foarte mici, lupta împotriva corupției devine ineficientă”, a declarat Negoiță.