Primul DECONT de deplasare al președintelui Iohannis

Un calcul artimetic arată că, dacă actualul șef al statului va avea programate, până la finalul anului, un număr egal de vizite externe cu cele ale lui Traian Băsescu în 2005, iar pentru fiecare TAROM ar factura în medie 50.000 de euro, banii de deplasări ai Președinției nu ar ajunge decât până în august ori septembrie. Diferența ar urma să vină la rectificarea bugetară.

Soluția contractării companiei de stat ori de câte ori fie președintele, fie premierul, plecat la rândul său în SUA în această săptămână, ar avea programată câte o deplasare externă este, pe de altă parte, singura în situația în care România și-a vândut în 2012 ultima aeronavă oficială, iar Guvernul a abandonat de câteva luni negocierile pentru cumpărarea alteia. Paradoxul este acela că tot Executivul arăta, în nota de fundamentare a unei ordonanțe din 2013, că justificarea pentru care România intra, prin Ministerul Apărării, în negocieri rapide pentru achiziționarea unei aeronave speciale erau tocmai costurile ridicate ale statului cu închirierea repetată. Calculele Ministerului Finanțelor de la acea vreme arătau că achiziționarea în leasing a unui avion de mărime medie ar costa anual statul mai puțin decât situația curentă, la final Guvernul rămânând și cu aeronava. În 2011, 2012 și 2013, Guvernul a cheltuit între 1,5 milioane și 6 milioane de euro pe an pentru mentenanța avioanelor închiriate de la Tarom cu care au zburat președintele și prim-ministrul în delegațiile în străinătate.

Întrebat dacă subiectul achiziționării unui avion oficial mai este de actualitate, premierul Victor Ponta a explicat, pentru Gândul că, în opinia sa, decizia ar trebui să vină de la președinte: „Discutăm și cu președintele, că el o să o folosească în primul rând. Și, dacă avem o soluție, cu plăcere”.

Ultimele negocieri pentru cumpărarea unui avion în leasing, la mâna a doua, de la Guvernul Italiei s-au purtat, începând cu noiembrie 2013, printr-o comisie guvernamentală specială încredințată lui Vlad Stoica, șeful Cancelariei Prim-Ministrului. Achiziția a fost însă ulterior anulată fără explicații publice, urmând ca avionul să fie cumpărat, într-un termen nedefinit, de la Tarom.

Telefonul special, la valiză.

La capătul unui an în care Ministerul Apărării Naționale a lăsat în urmă rolul primit în 2013, prin ordonanța de urgență, în care i s-au dat și 4 milioane de euro pentru a achita prima rată necesară cumpărării unui avion oficial în leasing, ministrul Mircea Dușa ridică din umeri. „Acum avem alte treburi mai urgente, tocmai am venit de la Bruxelles unde știți foarte bine despre ce este vorba…”, amintește Dușa implicit discuțiile despre cele două centre de comandă și control pe care NATO ar urma să le aibă în România.

Comisia condusă de Vlad Stoica și-a epuizat, la rândul său, rolul, fără vreun rezultat concret, în momentul în care Victor Ponta a anunțat că scenariul cumpărării avionului din Italia a picat, planul B fiind cumpărarea unei aeronave din flota TAROM pe care Guvernul să o echipeze corespunzător și care să fie folosită exclusiv de de președinte, premier, președintele Senatului și de cel al Camerei Deputaților, de miniștri, ca și de invitații lor străini.

În aceste condiții, zborurile speciale au continuat să fie făcute de președinte, de premier sau de delegațiile de miniștrii fie cu curse de linie, fie, de cele mai multe ori, cu aeronave închiriate, echipate similar cu cele care fac zilnic zboruri civile. În tot acest timp, comunicațiile speciale, teoretic obligatorii pentru a menține demnitarii în contact permanent cu instituțiile statului, sunt asigurate printr-o valiză portabilă.

Primul zbor prezidențial București-Bruxelles-București, 216.000 de lei

După rezilierea, în martie 2013, a contractului multianual cu TAROM prin care primilor demnitari ai statului li se pusese permanent la dispoziție aeronava Airbus 310 botezată „VIP” a companiei de stat, în urma unei dispute între ministrul de atunci al Transporturilor, Relu Fenechiu, și fostul președinte Traian Băsescu, Administrația Prezidențială a încheiat, de la preluarea mandatului de către Klaus Iohannis, doar contracte de zbor punctuale.

„În anul 2015 Administrația Prezidențială nu a încheiat și nici nu are în curs de negociere un contract anual sau multianual cu compania TAROM. (…) Organizarea, pregătirea și executarea zborurilor speciale reprezintă servicii publice de interes național și sunt realizate de către compania TAROM sau, în anumite cazuri justificate, și de către alți transportatori aerieni, în ambele cazuri cu aeronave proprii sau aflate în administrarea companiilor”, a fost răspunsul Președinției la întrebarea adesată de Gândul privind soluția care se are în vedere pentru a-i asigura președintelui transportul în vizitele externe.

La primul drum, făcut de delegația lui Iohannis pe 15 și pe 16 ianuarie la Bruxelles, cu un Boeing 737 700 al TAROM, Președinția a plătit astfel 216.520,02 lei, echivalentul a 49.000 de euro. Pe viitor, „Administrația Prezidențială va încheia contracte pentru fiecare zbor executat, în funcție de criteriile privind capacitatea de transport (numărul de pasageri prevăzuți în delegație), precum și asigurarea măsurilor de siguranță a zborului și securitate aeronautică a zborului”, se arată în răspunsul trimis de instituție în urma unei solicitări pe această temă.

Avionul Boeing 737 700 cu care președintele Klaus Iohannis a zburat pe 15-16 ianuarie în prima sa vizită de lucru, la Bruxelles

Potrivit unor surse oficiale, cel de-al doilea contract încheiat de Președinție pentru transportul delegației oficiale la Paris și la Bruxelles în perioada 10-12 februarie ajunge la 395.000 de lei, echivalentul a 89.000 de euro.

Fără o aeronavă a demnitarilor la scară, Victor Ponta a închiriat la rândul său, pentru deplasările externe din ultimii doi ani, avioane similare, de dimensiuni medii, de la TAROM. Chiar dacă Gândul a cerut în mai multe rânduri Secretariatului general al Guvernului să precizeze care au fost costurile deplasărilor premierului în Germania sau în turneul din Asia, de exemplu, Guvernul a refuzat să dea un răspuns.

Bugetul lui Iohannis

Dacă actualul președinte va avea, în primul an de mandat, o agendă similară cu cea a fostului șef al statului în 2005, atunci când Traian Băsescu a intrat la Cotroceni, ar însemnat ca banii alocați în acest scop Administrației Prezidențiale să fie deja cheltuiți până la finele lunii august.

În 2005, președintele de atunci a avut programate 33 de deplasări externe în țări europene, dar și mai lungi – în SUA, Japonia sau Coreea de Sud, înainte ca România să fie membră a Uniunii Europene. Un calcul care ar include 33 de deplasări pe distanțe medii, precum cea din ianuarie de la Bruxelles, arată că cei 4 920.000 de lei (1,1 milioane de euro) nu ar ajunge pentru mai mult de opt luni.

Bugetul Administrației Prezidențiale în 2015. Sursa: www.presidency.ro

„Probabil că vom primi o diferență la rectificarea bugetară, altă soluție nu există”, arată surse din Administrația Prezidențială. În anul 2014, pe final de mandat al președintelui Traian Băsescu, atunci când numărul vizitelor oficiale sau de stat s-a diminuat considerabil, bugetul pentru deplasări externe a fost de 4.500.000 de lei, iar în 2013, după rectificarea negativă din vară, de 3.982.000 de lei.

Air Force One al României a ajuns la NATO

România a rămas fără nico aeronavă oficială ca urmare a unui șir de dispute politice. Vechiul avion al ROMAVIA Boeing-ul 707-3K1C Carpați, cunoscut drept AIR FORCE ONE al României, folosit de la Nicolae Ceaușescu încoace de toți președinții, a fost vândut în 2012 pentru 2 milioane de euro și operează din 2014 în misiuni militare ale SUA și ale NATO.

La momentul vânzării, aeronava Carpați avea interdicție de aterizare pe aeroporturile europene din cauza nivelului de zgomot care depășea limitele admise în UE. Pentru zborurile președintelui, se obținea însă o derogare. A doua, de mai mici dimensiuni, a fost scoasă din uz tot din considerenre tehnice.

O tentativă de a înlocui aeronavele oficiale i-a aparținut premierului Călin Popescu Tăriceanu, în timpul mandatului de ministru al apărării al lui Teodor Meleșcanu. La propunerea ROMAVIA, CSAT a avizat, în mai 2007, cumpărarea a două avioane cu dotări speciale, unul ca transportor oficial al demnitarilor și unul de rezervă. La scară mai mică, se dorea apropierea, ca dotări, de aeronava American Air Force One a liderului de la Casa Albă.

Ambele avioane românești urmau să aibă radare meteorologice performante și sisteme anti-rachetă pentru a respinge potențialele atacuri în zbor și a indica pilotului traiectoria corectă pentru ieșirea din zona periculoasă. O altă cerință erau rezervoarele de combustibil de rezervă și un sistem de realimentare în zbor, pentru ca avioanele folosite de demnitarii români să nu mai aibă nevoie de escală pentru drumurile transatlantice.

În interior, avioanele erau proiectate, pe hârtie, cu compartimente de călătorie separate pentru demnitar, consilieri și ofițerii de protecție, un dormitor de dimensiuni reduse cu sală de baie, „un birou” de lucru pentru președinte sau premier, o magazie de alimente, un punct de prim ajutor și scară proiprie. Deși aprobată, achiziția a fost abandonată din cauza sumei de 300 de milioane de dolari care se vehicula public.

Planurile lui Victor Ponta de a cumpăra, la rândul său, un avion nou au apărut după ce Ministerul Finanțelor a semnalat în 2013 cheltuielile legate de zborurile oficiale cu aeronave Tarom închiriate: „Datele referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale Președintelui României și Prim-ministrului României în ultimii ani arătau că achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”

Costuri și de 6 milioane de euro anual au fost atinse în condițiile în care statutul de avion oficial a fost atribuit unei aeronave din flota TAROM Airbus 310 – VIP, rezervată, echipată și întreținută exclusiv pentru zboruri speciale.

Cu ce avioane zboară premierii și șefii de stat în lume

Printre țările care au ales un Airbus ca aeronavă oficială se numără Bulgaria – stat ai cărui demnitari zboară cu un A 319 după ce au renunțat la Tupolev ca urmare a accidentului președintelui polonez Lech Kaczynski din 2010 -, Brazilia, Armenia, care păstrează încă în flota oficială și un Tupolev Tu-134, Belgia și Spania.

Avionul oficial al Guvernului bulgar, Airbus A319. Sursa foto: airliners.net

Cu Boeing zboară, printre alții, oficialii din Argentina (Boeing 757-200), Azerbaidjan – care au optat pentru montarea unui sistem de bruiaj pe lângă cel anti-rachetă și de realimentare în zbor pe aeronava Boeing 767-300 – sau Burkina Faso (Boeing 727). Sultanul din Burnei a cumpărat nu mai puțin de 4 Boeinguri de diferite mărimi ca avioane oficiale, iar Australia a achiziționat în 2002, în leasing pe 13 ani două aparate Boeing 737 Business Jet cu câte o sală de conferințe.

Croația pe de altă parte a optat pentru Challenger CL-604.

Pentru transportul demnitarilor, Franța a cumpărat în 2011 un Airbus A330-200 personalizat. Pe lângă acesta, Ministerul Apărării are 4 elicoptere Super Puma amenajate VIP rezervate strict pentru delegațiile în țară ale primilor oameni în stat.

Aeronava oficială cu care zboară președintele Franței, Francois Hollande și premierul Manuel Vals

Tot în 2011 și-a înnoit flota oficială și Germania. Angela Merkel merge în vizitele externe sau la reuniunile internaționale cu un Airbus 340-313 VIP denumit oficial „Konrad Adenauer”, dar botezat în presă „Angie One”. În scopul transportării demnitarilor germanii au la disploziție două aeronave Airbus 319, patru Bombardier Global 5000 de dimensiuni mai mici, și trei eliciptere Eurocopter AS 532 Cougar.

„Angie One”, la aterizare

Rusia are două aeronave Ilyushin Il-96-300PU pentru zborurile prezidențiale și guvernamentale – una principală și una de rezervă. Avionul oficial a fost reamenajat VIP în 2001 de o companie britanică inclusiv cu pardoseală de marmură, tapițerie de mătase și instalații sanitare placate cu aur, factura totală depășind la acea vreme 10 milioane de lire.

Aeronava oficială a lui Vladimir Putin. Foto: airliners.net

Flota oficială din Slovacia are două Tupolev Tu-154s și două Yakovlev Yak 40s destinate exclusiv demnitarilor. Cu toate acestea, oficialii slovaci merg deseori cu avioane de linie cu argumentul evitării marilor cheltuieli publice.

Unul din cele două avioane Tupolev ale Slovaciei. Foto: airliners.net

În Elveția s-a optat pentru cumpărarea a patru avioane de dimensiuni mai mici la care au acces atât președintele, cât și cancelarul sau miniștrii federali.

Avionul Cessna 560XL, unul din cele patru ale flotei elvețiene pentru demnitari