Angajament al României încă din perioada de preaderare la NATO, reluat la fiecare Summit NATO, întâlnire cu oficiali americani ori ai Alianței Transatlantice, dar nerespectat, în practică, de niciun guvern, asigurarea unui minimum de 2% din PIB stă în capul listei celor 4 obligații pe care partidele politice și le-au luat formal astătzi la Cotroceni.
Suplimentarea bugetului Armatei pentru înzestrare ar urma să ajungă însă la acest minim abia în 2017, în condițiile în care acum doi ani România se angaja să atingă 2% cel mai târziu în 2016. În noul calendar, președintele Klaus Iohannis le-a mulțumit ceremonial partidelor pentru consens și a dat angajamentului sensul unei demonstrații a „dorinței României de a avea predictibilitate în asigurarea cheltuielilor militare”.
Destinatarul acestui acord scris al partidelor, nu doar al decidenților politici la un moment dat, este însă NATO.
„Astăzi arătăm, totodată, că România este membru responsabil în cadrul NATO și își înțelege bine atribuțiile. Atunci când așteptăm solidaritate din partea aliaților noștri, într-un moment dificil pentru securitatea regiunii noastre, trebuie să fim conștienți că suntem datori să mărim contribuția financiară pentru Armată. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale ale politicii noastre externe și de securitate. Vă asigur că România se va comporta ca un partener de nădejde”, și-a justificat Iohannis demersul în ziua în care o delegație a Departamentului de Stat al SUA condusă de Victoria Nuland ar urma să ajungă la București.
TEXTUL ACORDULUI SEMNAT LA COTROCENI
Sursa imaginii: captură video
Sursa imaginii: captură video
Sursa imaginii: captură video
Sursa imaginii: captură video
Sursa imaginii: captură video