Primul termen în procesul lui DRAGNEA cu Instanța Supremă, AMÂNAT pentru 23 noiembrie. Liderul PSD: Se încalcă dreptul de acces al cetățenilor la o instanță INDEPENDENTĂ și IMPARȚIALĂ

Publicat: 26 10. 2018, 09:26
Actualizat: 25 03. 2019, 22:30

Liviu Dragnea contestă decizia instanței supreme de a menține completurile de 5 judecători constituite la începutul anului. Controversele privind formarea acestora au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintele Secției Penale nu mai conduc completurile de 5 judecători, ci toți magistrații din complet sunt trași la sorți. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conțin norme tranzitorii în cazul formării completurilor de 5 judecatori așa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.

În cererea de chemare în judecată, președintele PSD acuză instanța supremă și Colegiul de conducere că și-au asumat aplicarea selectivă a prevederilor legii 304/2004, „fără nicio justificare legală, cu consecința periclitării situației juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018”.

Totodată, Liviu Dragnea susține că nerespectarea normelor privind compunerea completurilor de judecată și vicierea procesului de repartizare aleatorie afectează însăși legalitatea hotărârilor judecătorești promulgate ulterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a noilor dispoziții.

„Suntem, așadar, în cazul unei aplicări selective a dispozițiilor legii 304/2004 privind organizarea judiciară, așa cum a fost modifcată prin legea 207/2018, ceea ce constituie un veritabil exces de putere cu consecința anihilării rolului constiutuțional al uneia dintre puterile statului – cea legislativă și încălcării dreptului de acces al cetățenilor la o instanță independentă și imparțială”, arată liderul PSD.

 

 

Totodată, președintele PSD solicită:

„1. Anularea în parte a hotărârii de Colegiu 89/4 din septembrie numai în ceea ce privește dispozițiile normative cuprinse în litera D a acesteia deoarece este un act administrativ nelegal emis cu exces de putere
2. Obligarea pârâtelor să adopte o Hotărâre de Colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin 2(1) și art 32 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin legea 207/2018, în privința compunerii completurilor de judecată de 5 judecători în materie penală, în acord cu dispozițiile legale și limitele de competență stabilită prin Constituție.
3. Până la soluționarea cererii de anulare, suspendarea în parte a actului administrativ.
4. Sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 32 alin 1 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligația președintelui ÎCCJ și a Colegiului de conducere de a stabili numărul și compunerea completurilor de judecată este în toate cazurile la începutul fiecărui an chiar și atunci când intervine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat temporal pe parcursul anului, nu la începutul sau sfârșitul acestuia”.

Dosarul deschis după ce Liviu Dragnea a acționat în instanță ÎCCJ și Colegiul de conducere al instituției împotriva hotărârii privind constituirea completurilor de judecată a fost înregistrat pe 5 octombrie la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

 

 

Adrian Toni Neacșu, fostul avocat al Bombonicăi Prodana în dosarul DGASPC în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, a depus, luna trecută, o plângere prealabilă la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva hotărârilor de colegiu care au stabilit componența completelor de cinci judecători în materie penală pentru anul 2018, solicitând anularea acestora, potrivit unor surse judiciare.

sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că în document a fost invocată nelegalitatea hotărârilor privind desemnarea în complet a unor judecători care nu au fost trași la sorți, potrivit legii în vigoare în anul 2017, când s-a stabilit compunerea celor două complete de 5 judecători. Potrivit legii contenciosului administrativ, înaintea solicitării în justiție a anulării unor acte administrative partea trebuie să depună o plângere prelabilă prin care să ceară revocarea acestora.

 

 

Portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că dosarul va fi judecat de Completul 1, condus de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), judecătorul Ilie Iulian Dragomir. Membrii titulari ai completului de judecată sunt judecătorii: Neniță Simona Cristina, Grădinaru Daniel, Dragomir Florentina și Lefterache Lavinia Valeria, iar supleanți sunt judecătorii Cobzariu Maricela, Enescu Dan Andrei, Șelaru Valentin Horia și Cerbu Silvia.

Magistrații instanței supreme l-au condamnat, în luna iunie, pe Liviu Dragnea, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia nu e definitivă.

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au anulat pedeapsa cu suspendare, de doi ani de închisoare, primită de Liviu Dragnea în dosarul Referendumului. Liviu Dragnea a fost achitat pentru fals intelectual. Decizia de condamnare a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai completului. Al treilea a votat pentru achitare.