Problema inundațiilor, în viziunea lui Ponta: Oamenii nu pot fi convinși să se mute, nici statul nu prea are terenuri, suntem obligați să facem lucrări costisitoare de infrastructură

Guvernul este obligat să efectueze lucrări costisitoare de infrastructură pentru prevenirea inundațiilor, care niciodată nu vor putea cuprinde toate cursurile de apă și toate situațiile neprevăzute, deoarece oamenii nu pot fi convinși să se mute din zonele periculoase, iar statul nici nu prea mai are terenuri disponibile, afirmă premierul Ponta.

El a apreciat astfel, la postul public de radio, că nu există o problemă de legislație în ceea ce privește construcțiile în zonele inundabile, ci o problemă de „mentalitate”.

„Eu cred că problema nu e legislația. Legislația există, problema este categoric de mentalitate (…) Evident că e foarte greu să-i convingi pe oameni să își mute gospodăria, nu prea mai ai terenuri pentru că, din cauza retrocedărilor – unele legale, altele ilegale – comunele nu prea mai dispun de terenuri și, atunci, suntem obligați de a face lucrări costisitoare de infrastructură, dar aceste lucrări – o spun direct și nu cred că cineva poate să-i mintă pe oameni – niciodată nu vor asigura toate cursurile de apă și toate situațiile neprevăzute. Sigur că ne costă mai mult, însă e foarte dificil să îi muți efectiv pe oameni, probabil doar în situații cu totul și cu totul speciale, deci e o chestiune și de mentalitate”, a spus Ponta.

Întrebat dacă există posibilitatea obținerii fondurilor europene inclusiv pentru compensarea pagubelor și refacerea infrastructurii afectate de inundații, șeful Guvernului a răspuns că există această posibilitate, dar că accesarea programelor europene presupune o perioadă destul de lungă pentru întocmirea, aprobarea și derularea proiectului.

„Evident că acestea se fac pe baza acelor hărți de risc pe care le-am întocmit tot cu fonduri europene – au costat aproape 40 milioane euro din fonduri europene, dar acum avem baza: ca să te duci să ceri la Uniunea Europeană că vrei să faci un dig sau o lucrare hidrografică, trebuie să ai o bază, aceste hărți de risc – asta durează ceva mai mult. Evident că din toamnă, din iarnă, de la anul vom merge pe aceste fonduri, pe baza acestor hărți de risc, însă oamenii au nevoie de ajutor azi, mâine, peste o lună, ori acolo numai prin intervenția directă a Guvernului și alocarea unor resurse din alte zone putem avea reacția pe care oamenii o așteaptă de la noi”, a arătat Ponta.

Ministrul delegat pentru Ape,Doina Pană, a afirmat, miercuri, că existența hărților de hazard și de risc nu înseamnă că ești pregătit „instant” în caz de calamități, dar că acestea au fost necesare pentru elaborarea planului de management în baza căruia vor fi emise, după 2016, inclusiv autorizații de construcție.

La finalul reuniunii comandamentului pentru situații de urgență, de la Guvern, Doina Pană a fost întrebată de jurnaliști care este utilitatea hărților de hazard și de risc în condițiile în care cetățenii și autoritățile locale nu le pot consulta, iar ministrul a explicat că emiterea acestor hărți și postarea lor pe site a fost o cerință a Uniunii Europene pe care România trebuia s-o îndeplinească potrivit calendarului.

Ea a mai precizat că autoritățile locale cunosc conținutul hărților, pentru că acestea au la dispoziție datele necesare, darcă existența hărților de hazard și de risc nu conduce la prevenirea unor eventuale inundații.

„Nu instant, când ai hărțile de hazard și de risc, înseamnă că ești pregătit”, a spus Pană.

Ministrul a mai arătat că, în prezent, a trecut la etapa elaborării unor planuri de management, iar aceste documente se fac în bază hărților de risc și de hazard.