PROCEDURA de alegere a comisarilor europeni. Cine ar putea prinde un post de COMISAR din partea României / „Victor Negrescu ar fi bun pentru educație”

Comisarii europeni, membri esențiali ai Comisiei Europene, joacă un rol fundamental în propunerea și implementarea legislației Uniunii Europene (UE), gestionarea politicilor zilnice și alocarea bugetului UE. Alegerea acestora implică un proces complex și multietapizat, care include nominalizarea națională și aprobarea la nivel european. Profesorul universitar dr. Iordan Bărbulescu a explicat, într-un interviu exclusiv pentru Gândul, detaliile acestei proceduri elaborate.

Consiliul European, de comun acord cu președintele ales al Comisiei, adoptă o listă de comisari candidați, câte unul pentru fiecare stat membru. Acești comisari desemnați se prezintă în fața comisiilor parlamentare competente, unde sunt audiați în domeniile care ar intra în responsabilitatea lor.

Cu siguranță, deja sunt negocieri preliminare între Comisie, Consiliu și state cu privire la repartizarea portofoliilor. Prim-ministrul este întrebat cam ce vrea România și el spune cam ce vrea România. Asta nu înseamnă doar că el ar dori asta sau cineva ar dori asta, ci că sunt discuții, a explicat Bărbulescu.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

Profesorul Iordan Bărbulescu a evidențiat că este puțin probabil ca o țară să primească aceleași portofolii pe care le-a avut anterior.

Este puțin probabil ca o țară care a avut niște portofolii să le primească tot pe acelea. Deci, dacă vă gândiți la România, excludeți, de o parte, agricultura, excludeți transporturile și coeziunea, ce am avut noi în ultima vreme. Este un vot dublu. Deci, votul pe care îl va lua Ursula von der Leyen în Parlament este la pachet cu votul pe care îl ia Înaltul Reprezentant pentru politica externă, care va fi prim-vicepreședintele Comisiei.

Aceste voturi sunt necesare pentru a le permite lor să facă negocierile ulterioare, pentru că, la sfârșit, după ce Comisia este formată, toată Comisia, inclusiv președintele și vicepreședintele, care este și înalt reprezentant, vor fi supuși votului definitiv, atunci se constituie Comisia. Deci, acesta este un vot preliminar pentru cele două, pentru a putea începe negocierile cu țările, a precizat Bărbulescu.

Potrivit analistului politic, negocierile pentru obținerea unui portofoliu influent sunt intense, fiecare țară dorind să aibă un comisar cu o poziție importantă, fie politic, fie financiar.

Mi-e greu să fac acum pronosticuri despre economie și finanțe. Am văzut niște discuții în cadrul ECOFIN (Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare) și niște speculații din partea unor ziariști, care pare că sunt corecte. Este complicat să ai un comisar pe economie și finanțe dintr-o țară care nu este în zona euro. Nu este imposibil, dar este mai dificil.

Am văzut în presă că un candidat ar fi Victor Negrescu. El ar fi foarte bun pentru partea de cultură și educație. A fost vicepreședinte al Comisiei în Parlament pentru cultură și educație și este un om care a făcut o școală serioasă, a punctat Iordan Bărbulescu.

Procesul de aprobare include audieri în comisiile de specialitate și juridică ale Parlamentului European. Aceste comisii evaluează integritatea și competența candidaților.

Bărbulescu a amintit cazul Rovanei Plumb, care a fost respinsă din cauza neclarităților privind averea sa.

„Audierile acestea sunt foarte importante. Dacă vreunul dintre candidați nu este acceptat în comisii, de regulă, nu se mai intră în plen, pentru că votul din comisii arată cum se va vota și în plen, deoarece comisiile au aceeași pondere de membri ca plenul.

În cazul Rovanei Plumb, a fost întrebată despre averea sa considerabilă, având în vedere că a lucrat tot timpul la stat, și nu a putut justifica această avere, ceea ce a blocat totul.

În cazul în care un candidat este respins, teoretic ar trebui reluate negocierile cu toate statele pentru alte propuneri, însă în practică, noi propuneri vin doar din partea țărilor care au avut o problemă.

Comisia nu se constituie până când nu sunt întregite propunerile pentru toți comisarii, inclusiv președintele și vicepreședintele”, a afirmat analistul politic.

Bărbulescu a mai spus că odată finalizate propunerile, fiecare candidat este audiat în comisie și apoi votat în plen. După aprobarea în plen, întreaga Comisie devine oficială.

Comisarii își asumă răspunderea colectivă pentru toate deciziile luate. În cazul în care un comisar este implicat într-un incident, încrederea poate fi retrasă pentru întreaga Comisie, un scenariu rar întâlnit.

Acest lucru s-a întâmplat o singură dată, acum cinci sau șase legislaturi, a amintit profesorul universitar.

Procesul de constituire a Comisiei poate fi prelungit din cauza negocierilor și retragerilor repetate.

Este un proces foarte complicat, care durează foarte mult timp. Avem un caz recent în care Comisia a fost finalizată abia după anul nou, din cauza propunerilor și retragerilor repetate, a concluzionat Bărbulescu, subliniind complexitatea și durata îndelungată a acestui proces.

Autor

Olga Borșcevschi

Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la ... vezi toate articolele