Profilul șefului CJ Brăila, Bunea Stancu: afaceri controversate, procese cu ANI, jigniri aduse presei, implicat în dosarul „mită la PSD”, „baronul” atacat de Băsescu
În PSD, Bunea Stancu a fost și este un personaj influent, care a preferat să stea în umbră și să nu devină foarte vizibil. El s-a aflat la masa puterii în PSD, atât în mandatul lui Mircea Geoană, dar și în cel al lui Victor Ponta. Din fiecare mandat a rămas cu o problemă. DNA l-a acuzat că în campania prezidențială a lui Mircea Geoană a încercat să adune fonduri ilegale pentru partid, de aproximativ 1 milion de euro. Bunea Stancu a fost achitat în primă instanță, dar procurorii au făcut recurs. În mandatul lui Victor Ponta, numele lui Bunea Stancu a fost readus în fața opiniei publice de președintele Traian Băsescu, care a vorbit de anumite fapte de corupție prin transferul a 2.800 de hectare de la Academia Agricolă către CJ Brăila. Șeful statului a vorbit chiar despre faptul că Parchetul ar trebui să se autosesizeze în acest caz. În relația cu presa, Bunea Stancu a avut o abordare agresivă, jignind de mai multe ori reporterii prezenți la conferințele sale de presă. Niciodată nu și-a cerut scuze pentru comportamentul și ieșirile nervoase. Șeful CJ Brăila este pe punctul de a-și pierde mandatul de președinte al Consiliului Județean, următorul său termen în procesul cu ANI fiind în această toamnă. Bunea Stancu s-a autocaracterizat într-o declarație pentru gândul drept un om „cu bun simț”.
A jignit reporterii în conferințele de presă
Președintele CJ Brăila se remarca negativ în 2011, când jignea într-o conferință de presă o jurnalistă din presa locală.
„A ajuns panarama asta de Aura Costea să vorbească despre spitale…Asta este o imbecilă, este o impertinentă. Probabil se pricepe să stea cu sânii la soare să o pipăie primarii. Cred că la aia se pricepe ea, nu la scris în ziare”, au fost jignirile publice aduse de președintele CJ ziaristei.
Pentru a arăta cine comandă în județ, Bunea Stancu le-a cerut pe un ton imperativ jurnaliștilor „să termine cu golăniile” pentru că altfel trece la represalii. „Altfel vă retrag acreditarea ca să fie foarte clar. Nu mă faceți să nu mai fac conferințe de presă și să dau interviuri cui vreau eu”, a fost avertizarea finală a președintelui CJ pentru cei din presa locală.
După ce scandalul a luat amploare, Victor Ponta i-a cerut să-și ceară scuze, lucru pe care Bunea Stancu nu l-a făcut.
„Eu dacă i-am cerut scuze? Nu, nu. Am cerut scuze direct în zona națională pentru modul meu de adresare și atât. Ce ar trebui să fac, să iau un buchet de flori și să mă duc la ea ca la „Iartă-mă” cu un buchet de flori”? De ce nu o întrebați pe ea și pe toți care ne fac în tot felul de ani de zile, pentru că noi, totuși, suntem aleși de un județ”, a fost reacția președintelui CJ când a fost întrebat dacă i-a cerut personal scuze jurnalistei pe care a jignit-o. Bunea Stancu a precizat că poziția sa publică a venit după ce s-a consultat cu președintele PSD, Victor Ponta, care i-a „dat sfaturi utile”.
„Este drept că am avut o ieșire poate nepotrivită. Astfel de comportamente când accepți o funcție publică nu trebuie să le folosești. Este adevărat și mi-am cerut scuze pentru asta public”, a subliniat președintele CJ, care a încercat să își justifice declarații precum „panaramă”, „imbecilă” și „se pricepe să stea cu sânii la vedere ca să fie pipăită de primari”. Bunea Stancu a adăugat că este hărțuit de o „presă aservită politic”, deoarece „s-a furat startul campaniei electorale pentru alegerile locale”.
Bunea Stancu s-a autocaracterizat ca fiind un om cu bun simț.
La începutul acestui an, în timpul ninsorilor din luna ianuarie, Bunea Stancu se afla în concediu, în timp ce județul său se afla sub nămeți. Întors din concediu, Bunea Stancu a fost întrebat dacă nu se gândește să-și dea demisia.
„Niste obraznici, mă. Niște fâțe. Îi dau două picioare în gură. Băi, să-ți trimit demisia, mă. Niște nesimțiți. Nu aveți pic de bun simț”, a fost apostrafarea lui Bunea Stancu către o jurnalistă în timp ce părăsea unde ținuse conferința de presă alături de ministrul Apărării, Mircea Dușa.
Procese cu Agenția Națională de Integritate
Pe lângă relația deficitară cu mass-media, Bunea Stancu a fost acuzat de ANI de conflict de interese deoarece că și-a alocat aproape două milioane de euro din bugetul de stat pentru firmele proprii.
Bunea Stancu este acuzat că, din funcția de șef al CJ Brăila, a semnat mai multe contracte pe bani publici între instituția publică și clubul de fotbal Brăila și cu Asociația Sportivă Handbal Club „Dunărea”, la care acționare majoritare sunt propriile sale firme. Prejudiciul creat bugetului de stat este de 7,5 milioane de lei (aproximativ 1,8 milioane de euro).
ANI a constatat că șeful CJ Brăila a întocmit și a adoptat atât expunerile de motive și cât și hotărârile CJ Brăila și a semnat contractele de asociere între Consiliul Județean Brăila și S. C. Clubul de Fotbal Brăila S.A., respectiv Asociația Sportivă Handbal Club „Dunărea” Brăila, în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. Problema găsită de inspectorii ANI este că acționarii majoritari la cele două cluburi sportive sunt firmele controlate de Bunea Stancu. Firma Concivia SA și SC Hercules SA, sunt deținute de firma SC Bursagrigrom, iar acționarul majoritar al acestei firme este chiar Bunea Stancu.
De asemenea, sub semnătura lui Bunea Stancu s-a cedat un autoturism al CJ Brăila către clubul de handbal „Dunărea Brăila”.
Bunea Stancu este președinte al CJ Brăila din 18 iunie 2008, de atunci el deținând și calitatea de acționar majoritar al Bursagrirom. Firma respectivă deține firma Concivia, care la rândul ei deține Clubul de Fotbal Brăila. Firma lui Stancu mai deține și Hercules SA, prin care controlează clubul de handbal „Dunărea” Brăila, unde Stancu deține de asemenea funcția de președinte al Consiliului Director.
În septembrie 2011, ANI l-a acuzat pe Gheorghe Bunea Stancu de alte fapte de conflict de interese, după ce a descoperit că, din funcția de șef al CJ Brăila, Stancu a semnat 5 contracte în valoare de peste 600.000 de euro, fără TVA, între instituția publică și firma Concivia SA, pe care o deține printr-o altă firmă de-a sa – Bursagrirom.
În vara acestui an, la Înalta Curte trebuia să se dea o sentință în procesul lui Bunea Stancu cu ANI, dar aceasta a fost amânată pentru luna noiembrie. Bunea Stancu declara înainte să afle că procesul va fi amânat că se gândește să-și dea demisia din funcția de președinte al CJ Brăila, chiar dacă va câștiga procesul cu ANI.
Achitat la prima instanță în procesul privind mita la PSD de un milion de euro
DNA l-a trimis în judecată în 2012 pe Bunea Stancu, acesta fiind acuzat că în campania prezidențială din 2009, și-a folosit influența și autoritatea pentru a obține un milion de euro de la Ioan Nicolae, patronul Interagro.
Prima instanță care a judecat dosarul – Judecătoria sectorului 1, l-a achitat pe Bunea Stancu, însă sentința a fost atacată.
Cum controla acordarea contractelor din județ
Deszăpezirea în județul lui Bunea Stancu a fost făcută de firma Tancrad, care a câștigat un contract de 3,08 milioane de lei. Firma este deținută oficial de Cătălin Cristian Stăncic și mama sa, Adriana Elena Stăncic (75 de ani), însă a fost mereu susținută de liderul PSD Gheorghe Bunea Stancu. De altfel, Tancrad Construct, o firmă-satelit a Tancrad, are sediul în același loc cu Concivia, o altă firmă deținută de Gheorghe Bunea Stancu.
Atacat de președintele Traian Băsescu
Numele lui Bunea Stancu a apărut în mai multe discursuri ale președintelui Traian Băsescu, care a declarat în mai multe rânduri că în cazul OUG prin care guvernul Ponta a decis trecerea celor 2.800 de hectare ale Academiei Agricole către CJ Brăila se poate vorbi de corupție.
Șeful statului a adăugat că se așteaptă ca Parchetul General să se autosesizeze în acest caz.
Anul trecut, în luna noiembrie, după intervențiile repetate ale președintelui Traian Băsescu, șeful CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a decis să anuleze licitația prin care 2.500 de hectare din terenul primit de la Academia Agricolă urma să fie dat spre închiriere doi ani.