Prima pagină » Știri politice » PROGRAM DE GUVERNARE PONTA II. TVA revine la 19% până în 2016. „Prima Casă” devine „Noua Casă”, iar salariul minim va crește la 1.200 de lei în următorii patru ani

PROGRAM DE GUVERNARE PONTA II. TVA revine la 19% până în 2016. „Prima Casă” devine „Noua Casă”, iar salariul minim va crește la 1.200 de lei în următorii patru ani

Guvernul Ponta II se angajează să reducă nivelul TVA de la 24% la 19% până la finalul mandatului, în 2016. De asemenea, conform programului de guvernare anunțat oficial de Executiv, în cazul alimentelor va fi introdus o taxă pe valoare adăugată diferențiată.

Guvernul Ponta II se angajează să reducă nivelul TVA de la 24% la 19% până la finalul mandatului, în 2016. De asemenea, conform programului de guvernare anunțat oficial de Executiv, în cazul alimentelor va fi introdus o taxă pe valoare adăugată diferențiată.

O altă promisiune este menținerea cotei actuale de 16% a impozitului pe venit dar va fi introdus „pe parcursul mandatului” un impozit diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale, respectiv cote de 8%, 12% și de 16%, stabilite pe anumite grile de venit.

„Creșterea progresivă a salariului minim pe economie până în 2016, până la 1.200 de lei”, se numără, de asemenea, printre măsurile asumate de noul guvern.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat pentru gândul că în perioada următoare se va stabili un calendar al majorării salariului minim, luând în calcul o creștere chiar pentru anul viitor.

„Va fi stabilit un calendar. Nu știm exact cât este bugetul. Luăm în calcul și anul viitor o majorare”, a spus Mariana Câmpeanu, evitând să avanseze o valoare exactă pe care ar avea-o salariul minim pentru 2013.

Majoritatea măsurilor din programul de guvernare au fost anunțate de către USL la începutul campaniei electorale din această iarnă.

Cele mai importante măsuri asumate de noul guvern în perioada mandatului 2013-2016:

♦ Reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale.

♦ „Creșterea progresivă a salariului minim pe economie până în 2016, până la 1.200 de lei”.

♦ Scutirea de impozitare pe o perioadă de cinci ani a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje și echipamente tehnologice.

♦ Proiectul „Prima Casă” va fi transformat în proiectul „Noua Casă”.

♦ Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaționale (Pilonul IV).

♦ Reducerea sărăciei pentru 580.000 de persoane până în 2020.

♦ Creșterea plafonului de scutire a plății TVA la 65.000 de euro pentru micii întreprinzători.

♦ Reducerea TVA la producătorii de produse agricole, de la 24%, la 9%, urmând ca cei 15% să „rămână la aceștia pentru dezvoltare”.

♦ Introducerea cazierului social pentru agenții economici care exploatează persoane în muncă, aceștia având interdicție de a participa la atribuirea contractelor de achiziții sau lucrări publice.

♦ Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale pentru angajatori până în 2016.

♦ Consolidarea CEC și EximBank.

♦ O nouă Lege a întreprinderilor mici și mijlocii care să aibă la bază legile europene privind IMM-urile din Europa, respectiv Small Business Act (SBA).

♦ Depolitizarea Curții Constituționale, întărirea statului de drept, implementarea noilor coduri de procedură și eficientizarea actului de justiție. Guvernul Ponta propune și implementarea tuturor măsurilor pentru accederea în spațiul Schengen. În 2013 ar urma să între în vigoare Noul Cod de procedură civilă în 2013 și din anul 2014 a noului Cod penal.

♦ Restructurarea ANAF, a Gărzii Financiare și a Vămii. Va fi înființat un Consiliu de Supraveghere și de Audit pentru a le verifica activitatea.

♦ Introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice.

♦ Înființarea unei autorități de management unică pentru administrarea banilor europeni.

♦ Etapizarea proiectelor existente, finanțate din fonduri europene, care nu pot fi terminate până în 2015.

♦ Extinderea activităților de explorare și exploatare a zăcămintelor de țiței și gaze din bazinul Mării Negre și să înceapă explorările pentru identificarea zăcămintelor exploatabile din șisturi bituminoase.

♦ Dezvoltarea de „parcuri tehnologice și științifice” în care să fie dezvoltate clustere inovative.

♦ Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate „prin modificarea și revizuirea legislației”.

♦ Revizuirea sistemului de salarizare a personalului medical „prin excluderea profesiei medicale și de asistent medical inclusiv moașe din categoria personalului bugetar”.

♦ Reactualizarea documentației și începerea lucrărilor de construcție a opt spitale regionale de urgență – unități sanitare de cel mai complex și înal nivel calitativ, care au reprezentat un obiectiv pe agenda ministrului liberal al Sănătății, Eugen Nicolăescu, și în fostul său mandat

♦ Subvenționarea chiriilor pentru medicii rezidenți și pentru tinerii specialiști de la comunitățile locale.

♦ Majorarea de zece ori a impozitelor pentru hotelurile privatizate și nefolosite sau răscumpărarea acelor unități lăsate în paragină.

INFRASTRUCTURĂ

♦ Construirea principalelor axe autostradale strategie, respectiv:

– finalizarea Autostrăzii Nădlac – Arad – București pentru a lega România de Europa (Coridorul IV);

– finalizarea Autostrăzii Transilvania; realizarea Autostrăzii București – Ploiești – Brașov prin finalizarea tronsonului Brașov – Predeal – Comarnic;

– demararea lucrărilor la Autostrada vest – est Târgu Mureș – Iași – Ungheni;

– realizarea Coridorului IX paneuropean – Autostrada București – Ploiești – Focșani – Bacău – Pașcani;

– demararea proiectului Autostrăzii de Sud București – Alexandria – Craiova – Drobeta-Tr.Severin – Timișoara;

– finalizarea centurii București la profil de autostradă (nord și sud);

♦ Șoselele de centură pentru orașele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de drum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Astfel, programul de construcție a variantelor de ocolire va continua prin realizarea a 50 de variante de ocolire.

♦ Modernizarea până în 2016 a 75% din rețeaua de drumuri naționale și a 55% din rețeaua de drumuri județene, șosele ce urmează a fi preluate în administrarea Ministerului Transporturilor pe perioada lucrărilor de reabilitare.

♦ Restructurarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR).

♦ Reabilitarea căilor ferate. Din cei 15.000 de km de cale ferată, circa 60% va fi adusă la standardele europene pentru asigurarea „unei viteze adecvate de transport”.

♦ Promovarea parteneriatelor public-privat pentru finanțarea lucrărilor de investiții în transport.

♦ Construirea liniei de mare viteză pe secțiunea Curtici- București-Constanța.

♦ Modernizarea Gării de Nord din București si a Garii de Nord din Timisoara.

♦ Construirea de linii noi de cale ferată si dublarea celor existente: construirea liniei noi de cale ferata Vâlcele – Râmnicu Vâlcea, construirea infrastructurii feroviare de acces la podul Calafat-Vidin, construirea si electrificarea firului II pe secțiunea Marasesti – Tecuci – Bârlad – Iași.

♦ Eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferata astfel încât viteza comercială pe calea ferată să crească cu 30%.

♦ Regândirea modului de alocare a subvențiilor pentru susținerea transportului feroviar de călători.

♦ Implementarea unui sistem de ticketing electronic, dar și a unui sistem de emitere a legitimațiilor de călătorie în tren.

♦ Extinderea rețelei de metrou prin finalizarea tronsonului 1 Mai – Laminorului; execuția tronsonului Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon; execuția tronsonului Piața Victoriei – Aeroportul Băneasa – Aeroportul Henri Coandă. Achiziția de material rulant trebuie să asigure înlocuirea parcului cu durata de viață expirată (50% din parcul circulant), creșterea frecvenței de circulație, cât și dotarea noilor magistrale cu trenuri.

♦ Transformarea a șase aeroporturi de interes național strategic în „hub-uri pentru Europa și țările ex-sovietice” (Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București; Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu – aeroport de oraș destinat zborurilor private, utilitare; Aeroportul „Traian Vuia” Timișoara – legătura cu zona vestică; Aeroportul Iași – asigură deschiderea în zona estică a țării; Aeroportul Constanța – scop militar și turistic; Aeroportul Cluj – zboruri regionale și domestice).

CITEȘTE AICI PROGRAMUL DE GUVERNARE

URGIE. Ce îi așteaptă pe români în următoarele zile