Prima pagină » Știri politice » Proiectul lui DRAGNEA pentru repatrierea AURULUI, adoptat la Senat. Băsescu iese la atac: În criză nu o să știm cum SĂ FUGIM cu aurul la Londra

Proiectul lui DRAGNEA pentru repatrierea AURULUI, adoptat la Senat. Băsescu iese la atac: În criză nu o să știm cum SĂ FUGIM cu aurul la Londra

Proiectul lui DRAGNEA pentru repatrierea AURULUI, adoptat la Senat. Băsescu iese la atac: În criză nu o să știm cum SĂ FUGIM cu aurul la Londra
Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae care prevede ca Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României a fost adoptată în plenul Senatului cu 60 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă” și 16 abțineri.

Comisia de buget-finanțe a Senatului a adoptat, marți, raport de admitere a proiectului de lege.

Raportul favorabil la propunerea legislativă include un amendament admis formulat de senatorul PNL Florin Cîțu, inițiativa fiind modificată după cum urmează:

„(1) Banca Națională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea și riscul specific activelor externe, stabilește și menține rezerve internaționale, în astfel de condiții încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:

a) aur deținut în tezaur în țară sau depozitat în străinătate;

b) active externe, sub formă de bancnote și monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituții financiare în străinătate, exprimate în acele monede și deținute în acele țări, pe care le stabilește Banca Națională a României;

c) orice alte active de rezervă, recunoscute pe plan internațional, inclusiv dreptul de a efectual cumpărături de la Fondul Monetar Internațional în cadrul tranșei de rezervă, precum și deținerile de drepturi speciale de tragere;

d) cambii (act prin care cel care semnează se obligă să plătească, necondiționat, la un anumit termen și într-un anume loc, o sumă de bani, definiție DEX, – n.r.), cecuri, bilete de ordin, precum și obligațiuni și alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în primele categorii de către agențiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe plan internațional, exprimate și plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Națională a României;

e) bonuri de tezaur, obligațiuni și alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituții financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate și plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Națională a României.

(2) Banca Națională a României urmărește menținerea rezervelor internaționale la un nivel adecvat tranzacțiilor externe ale României”, potrivit raportului de admitere al Comisiei pentru buget care va fi votat luni de Senat.

De asemenea, amendamentul liberalului a introdus un termen de 20 de zile în care BNR să prezinte Guvernului și Legislativului un raport privind situația rezervelor internaționale, dacă există pericolul diminuării acestora. Raportul va include și cauzele reducerii rezervelor internaționale și recomandările BNR pentru Executiv.

„Art. 30 (3) Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaționale, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Națională a României prezintă Parlamentului și Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situația rezervelor internaționale și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conține recomandările BNR privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației”, conform sursei citate.

Amendamentul senatorului PNL prevede și introducerea unui nou alineat la art. 30 al Legii care stipulează că: „(4) Din rezerva constituită, BNR poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de BNR în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaționale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaționale ale țării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeșai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operațiuni care vizează aurul României.

Față de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților având rol de for decizional.

Băsescu, despre repatrierea aurului: În criză nu o să știm cum să fugim cu aurul la Londra

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, luni, în plenul Senatului, la dezbaterea pe proiectul legislativ privind repatrierea aurului, că inițiativa este „o mare greșeală”, deoarece într-o situație de criză România nu va știi cum să fugă cu aurul mai repede la Londra pentru a arăta că are.

„Legat de modificarea legii și de stabilirea prin lege că doar 5 % din rezerva de aur trebuie ținută în străinătate, cred că e o mare greșeală. Dacă această lege va trece, BNR va putea să mențină în străinătate 5,3 tone de aur că și garanție. Vreau să privim puțin la realitate. Mi se pare astăzi că dăm peste margini de stabilitate și de resurse. Este greșit. Va rog să luați notă de faptul că pe plan internațional sunt mulți specialiști care estimează în 2020-2021 o nouă criză a datoriilor statelor. Lucru care este perfect posibil datorită faptului că după criză din 2008, 2009 statele în loc să reducă datoriile, le-au crescut continuând cu împrumuturile. Într-o situație de criză nu o să știm cum să fugim cât mai repede cu aurul la Londra să arătăm că avem rezerve. Sugestia mea este să lăsați atribuțiile BNR așa cum sunt din acest punct de vedere și să nu avem o intervenție politică într-un moment în care vi se pare că este potrivit, dar care se poate răsturna într-o noapte. Rezerva aflată în străinătate înseamnă și o garanție de vreme rea”, a afirmat în plen Traian Băsescu.

Senatorul PNL Florin Cîțu a anunțat că liberalii nu susține proiectul legislativ.

„Atât timp cât este acolo nu este nevoie să îl vadă nimeni, toată lumea știe că este acolo. Ceea ce face această lege este să intervină direct în modul în care politică monetară este implementată în România. În formă actuală proiectul nu este susținut de PNL”, a declarat Florin Cîțu.

Liberalul Marcel Vela a susținut că adoptarea proiectului de lege privind repatrierea aurului va afecta viitorul României.

„Acest proiect este unul foarte serios și foarte important, care va afecta, nu ani, ci decenii din viitorul României. Acest proiect de lege va necesita un mare effort parlamentar și guvernamental să fie modificat în viitor. Domnul secretar de stat a spus că Guvernul nu a reușit încă să își formeze un punct de vedere. Dacă până astăzi Guvernul nu ne spune că e bine sau că e rău avem o problemă foarte gravă. Dumneavoastră nu sunteți aici că simplu consultant. Sunteți chiar cel care trebuie să ne dați un punct de vedere autorizat. Nici ministrul de Finanțe nu este în sală”, a susținut în plen Vela.

Senatorul USR Eduard Dircă a propus retrimiterea la Comisie pentru două săptămâni a proiectului legislativ, solicitarea fiind însă respinsă de majoritatea plenului.

În replică la afirmațiile Opoziției, senatorul PSD Șerban Nicolae a afirmat că repatrierea aurului nu va afecta credibilitatea țării, în documentele oficiale nefiind precizat câte tone sunt în țară și câte tone sunt în străinătate.

„Dacă ar fi fost argumente consistente nu era nevoie de micile scamatorii lipsite de subsanta. Vorbim de rezervă de aur a României și trebuie să taratam cu maximă seriozitate. Am înțeles că trebuie să stăm cu aurul la Londra să arătăm că avem. Am auzit că repatrierea aurului ar daună credibilității. 40 de tone din această rezervă de aur se află deja pe teritoriul României. În toate documentele rezervă de aur este de 103.7 tone, nu se face diferență între tonele din țara și tonele din străinătate”, a explicat Șerban Nicolae.

Teodorovici susține că nu a discutat cu BNR despre proiectul de lege privind repatrierea aurului

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, care este și senator de Tulcea, a declarat, luni, că nu a avut discuții cu reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) despre proiectul de lege privind repatrierea aurului.

„Eu, Minister de Finanțe, n-am avut o discuție pe acest subiect”, a afirmat, luni, Eugen Teodorovici, în cadrul unor declarații de presă.

Ministrul Finanțelor a reamintit că a spus că ar fi foarte interesant pentru opinia publică să fie prezentat actul în baza căruia această cantitate de aur se află în altă parte decât Banca centrală a României și care au fost condițiile de depozitare, de utilizare și de garantare.

„Atunci vom fi cu toții foarte clari sau ne va fi tuturor foarte clar motivul, scopul și costul respectivului transfer de aur din România către altă bancă. (…) Ca ministru de Finanțe, aș vrea să văd foarte clar acest act care a stat la baza acestui transfer, pentru că de-acolo vom avea răspuns la alte întrebări: dacă acel aur poate fi important, pentru noi, ca garant, parțial, total sau deloc. După acel pas, putem să spunem mai multe. Ca ministru de Finanțe, este clar că trebuie să ai un temei sau un fundament mai bine așezat pentru a garanta tu ca țară, că îți poți, atunci când timpul o impune, rambursa anumite datorii, să te poți împrumuta la alte costuri în piață. Sunt lucruri care contează. Cel mai important ar fi să vedem acel act, dacă există, presupun că există un astfel de act în baza căruia acel aur a fost transferat din România la Londra”, a mai afirmat Teodorovici.