Proiectul lui Dragnea și Tăriceanu privind declasificarea deciziei CSAT, RESPINS de către Senat

Senatorii au adoptat raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru constituționalitate, cu 102 voturi „pentru” și două voturi „împotrivă”, Astfel, proiectul legislativ a fost respins în plenul Senatului.

Pe 26 martie, comisiile de specialitate ale Senatului au adoptat, marți, un raport de respingere la inițiativa privind declasificarea deciziei CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI, proiect inițiat de Călin Popescu Tpriceanu, Mircea Drăghici și Liviu Dragnea.

Pe 30 ianuarie, CCR a admis obiecțiile șefului statului Klaus Iohannis, ale PNL-USR și ale instanței supreme cu privire la neconstituționalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente, și anume desecretizarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI.

Judecătorii Curții Constituționale au decis, cu unanimitate de voturi, că decizia privind declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 trebuia să fie făcută nu printr-un proiect de lege adoptat de către Parlament, ci printr-o hotărâre a Guvernului.

Prin urmare, Curtea a constatat că legea în ansamblul ei este neconstituțională deoarece încalcă dispozițiile din Constituție referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente a fost inițiat de Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea și Mircea Drăghici. Inițiativa adoptată anul trecut de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, și „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite. În plus, toate informațiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informații de interes public.

Totodată, „lucrătorii din Serviciul Român de Informații precum și cei din toate instituțiile emitente, care pun la dispoziția Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații documente și declarații care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acțiunile întreprinse în acest sens”.