Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, adoptată de Guvern. Cîțu: Vom îmbunătăți sistemele publice digitale din sectoarele cheie de activitate

Guvernul a adoptat propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, un document strategic pentru guvernarea digitală şi managementul serviciilor publice electronice la nivelul administraţiei.

Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, un document strategic pentru guvernarea digitală și managementul serviciilor publice electronice la nivelul administrației, a fost adoptată de Guvernul României în ședința de astăzi, 3 iunie 2021, se arată într-un comunicat.

Documentul complet poate fi consultat AICI.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

„Dorim să îmbunătăţim sistemele publice digitale din sectoare cheie de activitate”

”Dorim să ducem administraţia publică în viitor, să îmbunătăţim sistemele publice digitale din sectoare cheie de activitate, precum Educaţie, Sănătate, Cultură, Justiţie, Poliţie. Am aprobat astăzi o propunere de politică publică privind digitalizarea României, o foaie de parcurs pentru următorii zece ani. Toate ministerele şi agenţiile guvernamentale vor fi legate într-o singură reţea şi o singură bază de date interoperabilă prin intermediul unui cloud guvernamental, pentru care Guvernul a inclus în PNRR finanţare de 500 milioane de euro”, a declarat premierul Florin Cîţu.

Situaţia de la care porneşte politica publică este caracterizată de insuficienta dezvoltare a serviciilor publice electronice în România, problemă care poate fi tradusă, concret, prin numărul mic de servicii publice electronice care depăşesc nivelul 2 de sofisticare digitală, puse la dispoziţie de instituţiile şi autorităţile publice din România, în condiţiile în care maximum este nivelul 5.

Specialiştii Comitetului director pentru e-guvernare susţin că o astfel de politică publică nu a mai fost realizată niciodată în acest domeniu al sectorului public. Prin măsuri şi realizări punctuale, la intervale scurte, această politică publică are scopul de a întări capacitatea sectorului public de a funcţiona într-un mediu digital avansat. De asemenea, are obiectivul de a livra servicii publice electronice mature, centrate pe nevoile cetăţeanului, respectiv ale mediului de afaceri.

Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării în perioada 2021-2030 este un instrument cu mai multe valenţe:

-principalul document de viziune privind procesul, adică foaia de parcurs a digitalizării serviciilor publice în România pentru următorii 10 ani;

-un mecanism de monitorizare, evaluare şi ajustare periodică;

-un instrument suport de programare şi negociere cu Comisia Europeană pentru exerciţiul de finanţare 2021-2027 din fonduri europene şi un instrument de fundamentare a măsurilor de digitalizare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR.

Este absolut necesară implementarea coordonată şi integrată a procesului de guvernare electronică şi a politicii privind e-guvernarea în România, precum şi reducerea birocraţiei. În acest sens, recent a fost înfiinţat Comitetul pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei, ca mecanism de decizie şi monitorizare a implementării politicii publice, prezidat şi coordonat de prim-ministrul României.

Obiectivul principal al Comitetul pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei este oferirea cadrului de dezbatere şi decizie asupra principalelor iniţiative, măsuri şi proiecte privind debirocratizarea şi asigurarea coerenţei modului de implementare a propunerii de politică publică privind e-guvernarea.

Digitalizarea rămâne una dintre priorităţile cheie ale Guvernului României, alături de simplificarea legislaţiei, respectiv îmbunătăţirea calităţii reglementărilor în vederea susţinerii mediului de afaceri, ambele subscrise ţintelor asumate constant atât prin strategiile naţionale adoptate, cât şi în faţa Comisiei Europene, recent, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.