Prima pagină » Știri externe » PROVOCAREA care poate schimba Europa așa cum o știam. DOCUMENTUL pus pe masa „celor 27″ înaintea summit-ului de la Roma

PROVOCAREA care poate schimba Europa așa cum o știam. DOCUMENTUL pus pe masa „celor 27″ înaintea summit-ului de la Roma

PROVOCAREA care poate schimba Europa așa cum o știam. DOCUMENTUL pus pe masa „celor 27
„Europa reprezintă viitorul nostru comun". Este mesajul-cheie din declarația pe care liderii celor 27 de state membre urmează să o adopte la summit-ul de săptămâna viitoare, de la Roma, potrivit unui draft al documentului, intrat în posesia Reuters. Evenimentul aniversar a 60 de ani de Uniune Europeană vine în contextul unei crize profunde a blocului comunitar după părăsirea acestuia de către Marea Britanie.

Planul pentru Uniunea Europeană în viitor a ridicat tensiunea la nivel diplomatic după ce președintele Comisiei Europene a pus în discuție cinci scenarii, între care cel mai disputat a fost cel al Europei cu mai multe viteze, respins categoric de România, dar și de țările din Grupul de la Vișegrad. 

„Suntem determinați să facem Uniunea Europeană mai puternică și mai rezistentă, printr-o mai mare unitate și solidaritate între noi. Unitatea este, în același timp, o necesitate și o alegere liberă a noastră. Separați am fi marginalizați în contextul dinamicii globale. Să fim împreună este cea mia bună șansă a noastră de a o influența și de a ne apăra interesele și valorile comune. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă”, se arată în proiect. 

Draftul Declarației, datat 16 martie și pregătit de președintele Consiliului European, Donald Tusk, va fi dezbătut săptămâna viitoare de statele membre și ar putea, totuși să suporte unele modificări înaintea adoptării la summit-ul de la Roma, din 25 martie. 

„În următorii 10 ani, ne dorim o Uniune care să fie sigură, prosperă și durabilă, cu o largă dimensiune socială, precum și voința și capacitatea a a juca un rol-cheie în lume”, se precizează în document. 

În Declarație se vorbește despre o mai mare cooperare în domeniul securității între statele membre, precum și o gestionare mai bună a problemei migrației și a controlului la frontierele externe. 

„Europa reprezintă viitorul nostru comun”, este ultima propoziție a Declarației, concluzie folosită și în textul semnat la Berlin în 2007, când s-au marcat 50 de ani de Uniune Europeană. 

Scenariul Europei cu mai multe viteze, susținut de Germania și Franța în principal, dar respins categoric România și țările din Grupul de la Vișegrad, nu se regăsește decât sugerat în declarația pregătită de Donald Tusk, care, de altfel, s-a aopus acestei variante. „Vom acționa împreună ori de câte ori este posibil, cu ritmuri și intensități diferite când este necesar, lăsând ușa deschisă acelora care vor dori să ni se alăture mai târziu”, este singura referință la varianta Europei cu mai multe viteze. În draftul documentului se face referire și la delicata problemă a extinderii, pe care unele state o vor închisă. „Dorim ca Uniunea să rămână deschisă acelor țări care împărtășesc total valorile noastre”, se mai arată în proiectul de  Declarație, consultat de Reuters

Cele cinci scenarii lansate de Comisia Europeană

Șeful Comisiei Europene a prezentat un plan de reformă al Uniunii Europene după BREXIT, puncând în discuția celor 27 de state cinci scenarii privind viitorul UE, în perspectiva summit-ului de săptămâna viitoare de la Roma. 

Scenariul 1: Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker și a Declarației de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze – Țările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce privește cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă și terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aștepta ca toate cele 27 de state membre să-și dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informații în timp real între autoritățile și instituțiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii „să devină mai complex”. 

Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puțin – Mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomația, sfera informațională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preț, mai ales când vine vorba de subiectele cotidiene. Această nouă abordare ar trebui să răspundă criticilor referitoare la o Uniune mult prea birocratică și invazivă. 
 
Scenariul 5: Federalism sporit – Cele 27 de țări ar putea lua decizia de a „gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse și procese decizionale, în toate domeniile” (zona euro, afaceri externe și apărare, imigrație, energie, probleme de mediu etc.). Însă, avertizează Comisia, „există riscul ca acuzațiile potrivit cărora UE este lipsită de legitimitate sau acaparează prea mult puterea, în detrimentul autorităților naționale, să se augmenteze”. 
 

Iohannis: Nu vrem „proiecte exclusiviste” în UE

România nu va susține scenariul unei Uniuni Europene cu mai multe viteze, a declarateste poziția exprimată de președintele Klaus Iohannis. 

„Poziția noastră e binecunoscută. Noi credem, și am spus acest lucru foarte clar, într-o UE unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună. Nu am fost de părere că a fost bine să mergem pe variante ca Europa cu mai multe viteze. Noi dorim o UE unită și puternică. Acest lucru va fi prezentat ca poziție a României. Consolidarea UE poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state e întărită, nu slăbită. E adevărat că putem să constatăm că nu toată lumea se mișcă cu aceeași viteză. Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că țările UE se mișcă cu mai multe viteze și obiectivul pe care îl avem”, a spus Iohannis. 

Șeful statului a comentat că și în prezent există „variante începute de unii”, dar la care pot ajunge toți membrii UE, cum ar fi Schengen și zona euro.  „Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste”, a spus el. 

Autor

Citește și