Provocările viitorului PREȘEDINTE al României. O privire asupra mandatului prezidențial 2025-2029

Viitorul președinte al României, ales pentru mandatul 2025-2029, va avea în față o serie de provocări și responsabilități majore, esențiale pentru viitorul țării.

Pe plan intern, viitorul președinte se va confrunta cu provocările economice moștenite de la guvernele PSD-PNL conduse de premierii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Reducerea gradului de îndatorare,  reducerea inflației și a deficitului vor reprezenta prioritățile noului președinte și al noului guvern format după alegerile prezidențiale și alegerile legislative.

2025: Românii ar putea circula liberi în SUA, fără vize

În contextul geopolitic actual, relațiile transatlantice sunt esențiale pentru securitatea României. Noul președinte va trebui să se adapteze la politica externă a SUA. Indiferent cine va fi la Casa Albă, că va fi Donald Trump, Joe Biden sau oricine altcineva. Ar putea fi Kamala Harris în cazul în care Biden se va retrage din cauza vârstei înaintate.  Începând cu 2025, există posibilitatea ca cetățenii români să călătorească în Statele Unite fără a mai avea nevoie de vize. Va fi o schimbare care va marca relațiile bilaterale dintre România și SUA.

De asemenea, alegerile din Marea Britanie, Germania și Polonia vor aduce noi lideri pe scena europeană. Germania, fiind unul dintre cei mai influenți membri ai UE, va juca un rol cheie în politica europeană prin noul cancelar german. Marea Britanie ar putea avea un premier laburist. Potrivit sondajelor, sunt șanse mari să vină un conservator din partidul fostului cancelar Angela Merkel.  Iar relațiile cu Berlinul vor fi cruciale pentru susținerea procesului de adoptare a monedei euro și pentru alte proiecte economice și politice comune.

Polonia, ca vecin și partener regional,  va avea un nou președint.  Polonia, cu cea mai întărită armată și cea mai performantă economie din estul Europei,  va influența securitatea și cooperarea în cadrul Grupului de la Vișegrad și al Inițiativei Celor Trei Mări.

2026: Adoptarea monedei EURO și aderarea la OCDE

Anul 2026 se prefigurează a fi unul crucial pentru România, cu evenimente de importanță majoră pe scena internațională și națională. Este anul când NASA pregătește trimiterea primilor astronauți pe Lună prin programul Artemis după 54 ani. Este și anul când președintele României va asista aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit declarațiilor premierului Marcel Ciolacu din martie 2024, România ar urma să intre în Schengen terestru până la finalul anului curent, citează Libertatea. Aderarea la OCDE și la zona euro s-ar putea întâmpla în 2026.

Următorul pas pentru ca România să devină membru deplin al Uniunii Europene este adoptarea monedei Euro în 2026, potrivit Digi 24 Economic.  Asta ar însemna ca românii să renunțe la moneda Leul românesc după aproape 160 ani. Moneda a fost creată în 1867. Una dintre cele mai urgente sarcini va fi pregătirea economiei românești pentru adoptarea monedei euro. Mai ales în contextul în care Bulgaria i-o va lua înainte României.  Aceasta ar putea adera la zona euro de la 1 ianuarie 2025. Adoptarea monedei Euro este o etapă crucială implică nu doar ajustări economice și fiscale. Implică și măsuri de consolidare a stabilității financiare și de sporire a competitivității economice a României.

Aderarea la OCDE reprezintă un pas important pentru România, integrând țara într-un grup select de economii dezvoltate. OCDE este o organizație care promovează politici ce îmbunătățesc bunăstarea economică și socială a oamenilor din întreaga lume. Prin aderarea la OCDE, România ar beneficia de:

• accesul la expertiză și bune practici;
• atragerea de investiții străine;
• participarea la formarea politicilor globale. 

2027: România ar putea deveni lider energetic în Europa în mandatul viitorului președinte

În anul 2027, România se va afirma ca un lider energetic în Europa, potrivit Economica.net, devenind principalul producător de gaze naturale datorită proiectului Neptun Deep.  Acest proiect va transforma România într-un hub energetic de prim rang în regiune în mandatul următorului președinte.

Neptun Deep este un proiect de extracție a gazelor naturale din Marea Neagră. Va intra în producție la sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027. Acesta este susținut de Romgaz și OMV Petrom.  Cu aproape 90% din contractele necesare deja semnate, proiectul este pe cale să devină operațional la timp. România va obține poziția de lider în producția de gaze naturale din Europa. Pe lângă dezvoltarea Neptun Deep, România se concentrează și pe modernizarea infrastructurii energetice.

În mandatul următorului președinte, țara noastră va avea capacitatea de a produce mai mult gaz decât poate consuma. Va putea exporta surplusul către vecini, contribuind la securitatea energetică a regiunii.  Țara noastră va deveni un nod central în rețeaua energetică europeană, capabilă să livreze gaze naturale nu doar către Republica Moldova și Ucraina. Va furniza gaz și către centrul Europei. Acest flux inversat va permite alimentarea unor piețe cheie din terminalele din Turcia și Grecia.

2028: România, cu un nou reactor nuclear, ar putea fi în top 8 economii europene

În 2028, an electoral de altfel, când ar putea fi programate alegerile locale și parlamentare, România se preconizează să atingă performanțe economice remarcabile. Noul președinte al României va pune România în topul 8 al celor mai puternice economii din Europa. Acest progres impresionant va fi susținut de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de proiecte de infrastructură esențiale și de o absorbție eficientă a fondurilor europene.

După cum a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.  România va fi cu totul alta în 2030 datorită revoluției digitale. Până în prezent, România a încheiat contracte în valoare de 30 de miliarde de euro în cadrul PNRR, iar aceste proiecte au început să fie implementate. Unul dintre cele mai importante și complexe proiecte de infrastructură ale României, Autostrada Sibiu-Pitești, va asigura o legătură vitală între Vestul și Estul Europei, traversând Munții Carpați. Potrivit directorului CNAIR, Cristian Pistol, această autostradă va deveni complet operațională în 2028.

În anul 2028, România va face pași importanți către o economie verde și sustenabilă prin integrarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei. Acest obiectiv ambițios face parte dintr-un efort comun cu Statele Unite ale Americii pentru a combate schimbările climatice și pentru a dezvolta tehnologii cu emisii scăzute de carbon, în a crea noi locuri de muncă și pentru a spori securitatea energetică.  Primul reactor modular ar putea fi funcțional până în 2028-2029.

 2026 – 2029: Armata României se modernizează 

Într-un context de securitate europeană tot mai tensionat din cauza războiului ruso-ucrainean , noul președinte va asista la modernizarea armatei și aviației române.

Armata Română va fi dotată cu 54 de tancuri americane M1 Abrams din 2026.  Aviația română va face tranziția la avioanele de generația a cincea, F-35, până în 2032. Militarii români au început să primească primele drone Bayraktar pentru a se adapta la realitățile curente ale războiului din zilele noastre. La fiecare soldat va fi necesară o dronă. 

Țara noastră ar trebui să întărească cooperarea cu aliații săi NATO și să se pregătească pentru diverse scenarii de criză, inclusiv măsuri de apărare și răspuns umanitar.  Președintele AUR, George Simion, este de acord cu inițiativa șefului Statului Major al Armatei privind instruirea militară a populației civile. În programul de guvernare al AUR, se stipulează introducerea stagiului militar obligatoriu de trei luni pentru a face față unui pericol rusesc tot mai mare. Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu exclud reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Ambii susțin dezvoltarea unei armate profesionale după abordarea europeană.  Aceeași poziție vizavi de armata obligatorie o are și secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană.

2030: Republica Moldova intră în marea familie europeană

George Simion își dorește ca România să se unească cu Republica Moldova dacă va fi ales președinte. Dar Tratatul de pace de la Paris semnat de România în 1947 împiedică inițierea procesului de reunificare după modelul german.  Există însă o modalitate pentru ca România și Republica Moldova să se unească nu neapărat sub conducerea unui guvern, ci sub controlul Parlamentului și Comisiei Europene de la Bruxelles.

Președintele Maia Sandu a afirmat în martie 2023 că Republica Moldova trebuie să fie membră a UE până în 2030. Republica Moldova va începe negocierile pentru aderare la UE, alături de Ucraina, pe 25 iunie 2024.  Cele două state ar putea deveni membre ale Uniunii în 2030.

„În 2030 Republica Moldova trebuie să fie țară membră a Uniunii Europene. Acum este șansa noastră reală de a deveni membru cu drepturi depline a familiei europene. Avem susținerea statelor UE. Moldovenii au ales calea europeană, dar cât de repede vom ajunge acolo depinde de noi toți. Obiectivul nostru de ţară este ca Republica Moldova să fie membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. Europa este mai mult decât o lozincă politică, e un mod de viaţă, o şansă a poporului nostru să trăiască în pace şi belşug”, a spus şefa statului moldovean.

Citește și: Mirel Palada anticipează rezultatele alegerilor PREZIDENȚIALE. Cine va fi ales președinte