PSD a făcut comisie pentru rectificarea lui Cioloș. PNL: „Să nu ne cereți să anchetăm și prognoza meteo”. Răspunsul lui Dragnea

UPDATE 17:39 Cu 248 de voturi „pentru” și 102 „împotrivă” a fost adoptată hotărârea de constituire a comisiei de anchetă a modului în care a fost rectificat bugetul în 2016.

UPDATE 17:30 Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat, în fața plenului reunit, că ancheta „vizează două lucruri importante”, respectiv de ce de la mijlocul anului veniturile au început să scadă vertiginos și de ce s-a făcut rectificare pozitivă la finele anului.

„Discuția se poartă de ce în condițiile în care vezi că lună de lună veniturile încep să scadă, evaluezi nu prin prognoza meteo, ci prin documente asumate că la finalele anului vei avea venituri mai mari și faci rectificare pozitivă”, a spus Dragnea.

„Problema nu se pune că va fi anchetat cineva pentru implementara PNDL, ci e vorba de sumele, veniturile la bugetul general consolidat, care au scăzut în condițiile în care Guvernul tehnocrat a preluat guvernarea cu un excedent bugetar de 5 miliarde de lei (…) E vorba de cum s-au jucat cu 20 de miliarde de lei. Pentru a nu mai avea discuții în spațiul public, e bine ca două instituții, comisia de buget din Parlamentul României și Curtea de Conturi să facă lumină”, a mai spus liderul PSD.

UPDATE 17:25 Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a declarat că liberalii resping această anchetă, precizând că deputaților și senatorilor li se cere să ancheteze o prognoză, „ceva ce prin natura lui e incert”.

„În legătură cu această propunere. Aș vrea să remarc faptul că în Parlamentul României ar trebui să găsim eficiență și demnitate. Și aș remarca că de la prima ședință a Biroului Permanent al Camerei, dl președinte al Camerei s-a declarat adeptul acestei eficiențe. Dar cum rămâne cu demnitatea?

Ni se propune să anchetăm o prognoză, ceea ce în DEX înseamnă o estimare probabilă a unor valori viitoare (…) Să anchetăm ceva ce prin natura lui e incert (…) De ce nu suntem consecvenți să cerem anchetarea a unor împrejurări similare, nerealizarea în 2013 de către Guvernul Ponta a țintei de investiții sau ratarea unei anumite autostrăzi? Față de o astfel de inconsecvență, noi propunem ca în loc să ne ocupăm de lucruri care nu există, să începem să facem lucruri serioase (…) Sperăm să nu ne cereți în viitor să anchetăm și prognoza meteo”, a declarat Predoiu.

UPDATE 17:11 Din cei 465 de senatori și deputați, sunt prezenți 382.

Înainte de votul din plenul reunit, privind constituirea comisiei de anchetă, Camera Deputaților a aprobat hotărârea prin care se transmite Curții de Conturi solicitarea lui Liviu Dragnea de efectuare a unei anchete privind rectificările bugetare din 2016 făcute de Guvernul Cioloș, potrivit Mediafax.

Mai exact, scopul anchetei, cerută de Dragnea, constă în verificarea condițiilor în care s-au realizat rectificările Bugetului de stat, din august și noiembrie 2016, de către Guvernul Cioloș, iar obiectul anchetei constă în adresarea a 17 întrebări de către cele două comisii, potrivit Mediafax.

Liderul interimar al PNL, Raluca Turcan, a declarat, înainte de votul din plen, că dacă va fi înființată o comisie de anchetă privind bugetul pentru 2016, Liviu Dragnea și Vasile Dâncu ar trebui audiați pentru că au girat rectificărea pozitivă.

Turcan a afirmat că PNL va respinge înființarea unei comisii de anchetă, adăugând, însă, că „este binevenită o discuție în comisiile de specialitate pentru ce a stat la baza bugetului prognozat, ce a sta la baza execuției bugetare, astfel încât cetățenii să fie informați”. În acest sens, Raluca Turcan a precizat că trebuie să se facă o diferență între o dezbatere în interiorului comisiilor de sprecialitate și înființarea unei comisii de anchetă.

„În primul rând, domnul Dragnea nu cunoaște sau se face că nu cunoaște procedura parlamentară, o comisie de anchetă prin decizia Curții Constituționale nu are niciun efect asupra unor persoane care refuză să se prezinte. Trebuie să plecăm de la prezumpția de dorință de colaborare. Cred că și premierul Cioloș și alte persoane care pot oferi informații ar fi bine să facă lucrul acesta. De altfel am văzut în spațiul public atât din partea premierului, cât și din partea echipei domniei sale informații cu privire la necesitatea rectificării bugetare cu privire la situația care a dus la apariția acestui deficit de 10 miliarde”, a spus Turcan, întrebată dacă cei doi ar mai trebui audiați, în contextul în care Dacian Cioloș a afirmat că la ultima rectificare nu a fost făcută nicio presiune pentru bani mai mulți la Ministerul Agriculturii și al Dezvoltării, potrivit Mediafax.

Cu câteva ore înainte de votul din plen, fostul premier, Dacian Cioloș, i-a răspuns din nou lui Dragnea, într-o prezentare amplă pe pagina sa de Facebook, în care redă răspunsurile „pentru Comisia despre nimic”, formulate alături de foștii membri și consilieri de specialitate ai Guvernului privind situația execuției bugetare din 2016.

Concret, Cioloș susține că „nu există nicio „gaură” în bugetul anului 2016″, întrucât dacă ar fi existat, ar fi trebui să aibă un impact asupra deficitului, lucru care nu s-a întâmplat în condițiile în care Guvernul anterior a încheiat anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat inițial de 2,8%.

„Supărarea PSD ar putea veni și din faptul că am refuzat amânarea implementării în 2017 a unor măsuri din codul fiscal aprobat de PSD în 2015, care conduc la diminuarea veniturilor fiscale cu 6,5 miliarde lei (TVA 19%, eliminarea supra-accizei și eliminarea „taxei pe stâlp”). Asta, în timp ce noi am reușit în 2016 să aplicăm măsurile de reducere fiscală care urmau să intre în vigoare la începutul anului (de exemplu, reducerea TVA de la 24% la 20%), chiar dacă asta a dus la reducerea veniturilor cu 10,5 miliarde lei. Și, chiar în aceste condiții, am încheiat anul cu un deficit bugetar mai mic decât cel estimat inițial”, scrie Cioloș.

Totodată, Cioloș menționează faptul că se poate spune că România a avut un record de încasări, în 2016, primind „peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an”.

„Datele privind evoluția economică și situația încasărilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o nouă rectificare în luna noiembrie. Prin această rectificare au fost alocate sume suplimentare în valoare de cca. 287 milioane lei și au fost alte redistribuiri între ministere, acolo unde erau imperios necesare (agricultură, dezvoltare locală, sănătate, asistență socială, etc.)”, a explicat Cioloș.

În acest context, Cioloș a precizat faptul că „nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016 nu are un impact negativ asupra bugetului din 2017”.

„Cei care afirmă că din veniturile prognozate și nerealizate în bugetul pentru 2016 ar fi putut face în 2017 spitale, autostrăzi, majorări de salarii și pensii, fac afirmații pur propagandistice, fără legătură cu regulile de execuție bugetară”, a subliniat Cioloș, reamintind faptul că Executivul pe care l-a condus le-a ușurat actualilor miniștri „povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 miliard de lei în plus)”.

CITEȘTE INTEGRAL POSTAREA

Pe de altă parte, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, anunța, săptămâna trecută, că a cerut Curții de Conturi să verifice cum s-a făcut ultima rectificare bugetară a Guvernului Cioloș.

„Am cerut oficial printr-o adresă Curții de Conturi să verifice cu celeritate aceste lucuri și i-am transmis 14 întrebări la care așteptăm răspuns. Trebuie să răspundă la două întrebări importante, dincolo de ce punem pe Facebook. De ce au scăzut veniturile cu 10 miliarde de lei fiind pentru prima dată după 2004 când veniturile au scăzut atât de mult. E primul an. Am văzut câteva declarații destul de dezarticulate și ieri, și azi. Noi discutăm deja din iulie, avea minus 4 mld, în septembrie minus 9,5 miliarde lei. În condițiile în care tu vezi că ai scădere de venituri, cine i-a pus pe funcționarii din Ministerul de Finanțe să facă hârtii mincinoase ca să îți fundamenteze ție că o să ai venituri mai mari? Nu se putea face o rectificare pozitivă dacă nu existau niște hârtii și alți funcționari care au semnat, săracii (n.r – actele)”, spunea, la acel moment, Liviu Dragnea.

Cum a început totul

La două zile după ce Guvernul condus de Sorin Grindeanu a pus cerneala pe ordonanțele de urgență prin care s-au majorat salariul minim la 1.450 lei, punctul de pensie cu 9% și salariile din administrația locală cu 20%, iar salariile actorilor cu 50%, Liviu Dragnea a anunțat, în cadrul unei emisiuni televizate, că ia în calcul constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea deciziilor Ministerului de Finanțe de la ultima rectificare bugetară, el spunând că Dacian Cioloș și Anca Dragu trebuie să dea explicații. Pentru ce? Pentru „gaura de 10 miliarde de lei” de la bugetul României.

Ulterior, Dragnea a revenit, după convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară, arătând că, de fapt, este vorba despre diferența dintre veniturile prognozate la buget și cele realizate efectiv, lucru care apare de altfel an de an, nemulțumirea sa fiind legată de faptul că executivul tehnocrat a făcut două revizuiri pozitive ale alocărilor bugetare, în condițiile în care se putea observa că veniturile la buget nu se ridicau la nivelul estimărilor. Dragnea a schimbat macazul și în privința „anchetei”, întrucât procedura era „de durată”, solicitând Parlamentului ca ancheta să revină, în schimb, comisiilor de buget finanțe ale Parlamentului.

După ce a fost convocat și Senatul în sesiune extraordinară, conducerea Parlamentului a anunțat, marți, că a luat act de solicitarea președintelui Camerei Deputaților de a înființa o comisie comună de anchetă privind rectificările bugetare din lunile august și noiembrie, făcute de guvernul Cioloș, urmând ca plenul comun să încuviințeze, luni, 16 ianuarie, ancheta.

Comisiile de specialitate ar putea cere și ajutorul Curtea de Conturi. Cel puțin asta susține actualul ministru al Finanțelor, Viorel Ștefan, care este de părere că „este necesar un audit al Curții de Conturi pentru a verifica condițiile de legaliate și de oportunitate în care s-au făcut aceste rectificări”. În schimb, Viorel Ștefan a refuzat să folosească sintagma „gaură în buget”.

„Nu am pronunțat cuvântul gaură, am spus că a fost o proiecție nerealistă a veniturilor bugetare, o supraestimare a veniturilor bugetare din rațiuni politicianiste”, preciza, la rândul său, ministrul Finanțelor, săptămâna trecută, la Parlament.

Anca Dragu: „Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunțat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susținere financiară”

De cealaltă parte, fostul ministru al Finanțelor, Anca Dragu, a declarat că nu este vorba de bani lipsă, ci doar de slaba absorbție a fondurilor europene, fiind de părere că „gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunțat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susținere financiară”.

„Bugetul se construiește pe baza estimării creșterii economice, ținându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt și cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt și alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile și nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură și la venituri și la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entitățile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanțe și de ANAF, au o relevanță mai mica în ceea ce privește deficitul bugetar.

Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanți de această diferență s-au legat. Fiindcă avem o diferență de venit, dar și pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindcă am făcut economii și la alte cheltuieli fiindcă deficitul a ieșit sub țintă. Cu alte cuvinte nu s-a atins ținta de absorbție a fondurilor europene”, a explicat, pentru Mediafax, Anca Dragu.

Dacian Cioloș: „Această «gaură» NU există”

De asemenea, fostul premier, Dacian Cioloș, a declarat că PSD își acoperă nerealizările și promisiunile mincinoase cu diversiuni și propagandă, susținând că, în 2016, veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat și aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut.

„Confruntat probabil cu câteva cifre și realități ale economiei românești pe care eu le tot spun de câteva luni, conștient că nu știe pe unde să scoată cămașa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie și anunță că ar fi găsit, citez, «o gaură de zece miliarde în buget». Pentru orice om cu minime cunoștințe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate și, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul. Această «gaură» NU există”, scria Dacian Cioloș, la începutul săptămânii trecute, pe pagina sa de Facebook.