PSD-ALDE au depus proiectul de revizuire a Constituției care prevede interdicția de a deține funcții publice a persoanelor condamnate la închisoare

Proiectul de lege a fost semnat, în numele inițiatorilor de președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

„Prin prezenta inițiativă legislativă propunem modificaeea și completarea dispozițiilor legii fundamentale, în vederea instituirii interdicției de a se acorda grațiere individuală pentru infracțiuni de corupție și creării unui cadru normativ nou referitor la ordonanțele Guvernului prin care se limitează domeniile în care pot reglementa ordonanțele de urgență și se extinde sfera de reglementare a controlului constituțional asupra ordonanțelor. Propunem ca Guvernul să nu poată reglementa prin ordonanțe de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora și, totodată, să atribuim Președintelui României, unuia dintre președinții celor două Camere, unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori componența de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe de urgență, precum și la ordonanțele emise în temeiul unei legi de abilitare, pe calea unei excepții de neconstituționalitate, în termen de cinci zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ, inițiat de 140 de parlamentari PSD-ALDE.

PSD și ALDE propun revizuirea Constituției, astfel încât persoanele condamnate la închisoare să nu mai poată deține funcții publice.

„Nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale și locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”, prevede completarea adusă articolului 37 din Constituție cu un nou alineat 2¹.

O altă modificare vizează interdicția președintelui României de a acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție:

„Președintele României îndeplinește următoarele atribuții: acordă grațierea individuală; nu poate acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.

În forma în vigoare, articolul 94, litera d făcea referire doar la atribuția președintelui de a acorda grațiere individuală.

Potrivit actului normativ propus de PSD-ALDE, Guvernul nu va mai putea emite ordonanțe de urgență care privesc organizarea judiciară.

„Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, precum și al organizării judiciare și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, prevede modificarea adusă articolului 115 alineatul (6) din Constituție.

Legea fundamentală prevede în prezent, la articolul 115 alineatul (6) că: „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

De asemenea, propunerea coaliției vizează și dreptul președintelui României sau al partidelor parlamentare de a sesiza ordonanțele de urgență la CCR.

„hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind ordonanțele, la sesizarea Președințelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori; excepția se poate înainte în termen de 5 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I”, prevede completarea adusă articolului 146, litera c, din Constituție.

Potrivit regulamentului Parlamentului, „adoptarea unui proiect sau a unei propuneri de revizuire a Constituției de către Camera Deputaților și Senat se face cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”.

De asemenea, regulamentul mai prevede că, „dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituției se adoptă cu majoritate de cel puțin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere”.

La referendumul de pe 26 mai, cetățenii au fost chemați de președintele României, Klaus Iohannis, să se pronunțe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” 2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.