PSD pune TUNURILE pe DACIAN CIOLOȘ în cazul Roșia Montană / „A știut că va afecta interesele României”

PSD îl găsește principal vinovat pe fostul premier Dacian Cioloș pentru situația critică în care se află România în litigiul cu Gabriel Resources, firma care deține dreptul de exploatare minieră la Roșia Montană. 

Într-un comunicat de presă, PSD transmite că „Dacian Cioloș a știut că va afecta interesele României în litigiul deja deschis cu deținătorul dreptului de exploatare, atunci când a aprobat depunerea cererii de includere în patrimoniul universal UNESCO a perimetrului de la Roșia Montană”.

Cioloș a știut foarte bine că prin acea decizie a încălcat un angajament asumat de statul român și că toți contribuabilii din România ar putea fi obligați să plătească daune uriașe, cu un impact negativ uriaș asupra economiei naționale. Sub acest aspect, Dacian Cioloș se face vinovat de subminarea economiei naționale și se descalifică definitiv pentru orice funcție de demnitate publică. Cioloș nu mai poate cere votul cetățenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriașe!

La fel de vinovat este și fostul premier Ludovic Orban, în opinia PSD, care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluționarea litigiului.

De asemenea, o mare parte din răspundere revine USR care s-a lansat în politică pe acest subiect, iar ulterior, prin miniștrii săi din Guvernul Cîțu, s-a opus cu vehemență retragerii dosarului de la UNESCO, deși ministrul Finanțelor de atunci a atras atenția că România riscă să plătească daune uriașe cuprinse între 0,5 și 3,5 miliarde de dolari, mai transmite PSD.

PSD subliniază că nu pune în discuție nici oportunitatea și nici impactul de mediu pe care le-ar presupune exploatarea de la Roșia Montană.

Problema în cauză este că statul român, prin guvernele de dreapta, care au acordat dreptul de exploatare, a făcut un angajament, pe care Cioloș, Orban și USR l-au încălcat cu bună știință, zădărnicind orice posibilitate de a rezolva litigiul pe cale amiabilă.

Cum a intrat Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO

Pe 11 iunie 2021, Ministerul Finanțelor solicită Ministerului Afacerilor Externe să susțină amânarea procedurii de înscriere a sitului până la momentul comunicării hotărârii arbitrale a ICSID.

MAE transmite că nu are atribuții și indică responsabili Ministerul Finanțelor și Ministerul Culturii. De asemenea, MAE precizează că nu se mai poate solicita o nouă amânare și că este nevoie de o decizie a Guvernului României.

Ministerul Culturii transmite pe 21 iulie, prin semnătura ministrului Bogdan Gheorghiu, că susține înscrierea ”Peisajului Cultural Minier Roșia Montană” în lista Patrimoniului Mondial, precum și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

Ca urmare, pe 27 iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial decide includerea Peisajului Minier al Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial, inclusiv în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

În aceeași zi, fostul premier Cioloș, anunța cu mare bucurie includerea sitului Roșia Montana în Patrimoniul UNESCO, chiar în ziua aniversării sale.

Decizia Tribunalului de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) este așteptată pe 10 februarie.

În procesul cu statul român, Gabriel Resources, care deține Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari. (Detalii aici.)

„Risc semnificativ ca includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO să ducă la plata unor compensații substanţiale”

Graba lui Cioloș de a arunca „pisica moartă” în curtea PSD ar avea în spate o motivație foarte puternică. Potrivit Adevărul, înainte de a aproba decizia ministrului Culturii, Corina Șuteu, de a depune la UNESCO dosarul pentru „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, fostul premier Cioloș și ministrul de atunci al Finanțelor, Anca Dragu, au fost avertizați de avocații care apărau România la ICSID („Lalive” și „Leaua și Asociații”), că un astfel de demers  ar putea vulnerabiliza situația țării noastre în litigiul cu Gabriel Resources.

„Aceasta ar putea avea un efect negativ privind percepţia Tribunalului asupra comportamentului României şi capacitatea de a se apăra împotriva pretenţiilor reclamanților. Există, prin urmare, un risc semnificativ ca includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO să ducă la plata unor compensații substanţiale către reclamanţi”, se arăta în scrisoarea oficială trimisă ministrului Anca Dragu.

Deci ar fi clar că în 2016, în ultimele zile de mandat, Dacian Cioloș a știut că, dacă va da verde pentru listarea Roșiei Montane la UNESCO, va vulnerabiliza situația României în litigiul internațional.

Scoaterea la lumină a acelei scrisori îi va putea pune în sarcină cele 2 miliarde de dolari pe care România ar putea fi obligată să le plătească, ceea ce ar putea atrage furia contribuabililor români.

CITEȘTE ȘI:

Ciolacu, despre cazul Roșia Montană: Nota de plată pentru toate tâmpeniile altora vine la mine / Premierul se ocupă ca românii să afle adevărul

SURSE. România ar putea fi obligată să plătească miliarde de dolari despăgubire companiei Gabriel Resources. Sentința, așteptată în februarie