PSD vrea modificarea Legii referendumului, însă a OMIS un detaliu esențial

„Propunerea legislativă are drept obiectiv alinierea la normele europene, respectarea Recomandărilor Comisiei de la Veneția și, nu în ultimul rând, punerea în acord a normelor referendare cu deciziile Curții Constituționale”, se menționează în expunerea de motive a propunerii legislative

În expunerea de motive se mai precizează că eforturile tot mai susținute ale României de consolidare a statului de drept modern și alinierea la democrațiile europene, precum și adaptarea legislației interne la reglementările comunitare vizând respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția – Codul bunelor practici în materie de referendum – impun fundamentarea soluțiilor legislative referendare, pentru o „cât mai mare predictibilitate și eficiență legislativă”. Inițiatorii propunerii legislative sunt deputații PSD Eugen Nicolicea, Oana Florea, Alexandru Bălănescu și Iulian Iacomi.

Propunere legislativă modifică Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referedumului și urmează a fi depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată. În propunerea de lege se prevede că nu pot face obiectul referendumului problemele care nu pot fi supuse revizuirii, problemele pentru care e necesară revizuirea Constituției, probleme fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea, care nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor.

De asemenea, se prevede că nu se poate organiza un referendum dacă textul propus pentru a fi supus referendumului ține de competența exclusivă a Parlamentului, textul propus pentru a fi supus referendumului contravine dreptului internațional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democrația, drepturile omului și preeminența dreptului – statului de drept).

O altă prevedere vizează faptul că referendumul pentru demiterea președintelui României este obligatoriu și se stabilește prin hotărârea Parlamentului, în condițiile prevăzute la art. 95 din Constituție, iar rezultatul acestuia este obligatoriu.

Propunerea legislativă stipulează, totodată, că președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național, iar rezultatul acestuia este consultativ.

De asemenea, în propunerea de lege se stipulează că în cadrul referendumului populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum și cu privire la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Nicolicea a precizat, marți, că proiectul este supus dezbaterii publice și urmează a fi depus la Senat, în circuit legislativ, după ce se vor primi puncte de vedere, ca urmare a consultării publice. Proiectul a fost prezentat, marți, de Nicolicea, într-o primă dezbatere publică.

Propunerea PSD se bate cap în cap cu o decizie a Curții Constituționale din 2006: „Numai Președintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes național, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului și data desfășurării acestuia”. 

Chiar dacă parlamentarii susțin că prin acest proiect semnat, printre alții, și de președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea, se urmărește armonizarea legislației cu deciziile CCR și cu normele internaționale în materie, inițiativa vine clar în contradicție chiar cu o hotărâre a Curții din anul 2006, care arată că președintele este singurul care poate să hotărască asupra temelor de interes național pentru care poate fi convocat votul popular. Atunci, CCR a stabilit că art. 12 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului paragrafe în care erau trecute în revistă situațiile considerate de interes național pe marginea cărora șeful statului putea să-i cheme la urne pe români, arătând că legitimitatea pe care acesta o deține nu permite Parlamentului să intervină pentru a-i bloca deciziile în acest sens. 

Articolul respectiv din legea adoptată în 2000 și modificată în 2003 arată că problemele de interes național pot constitui motive pentru convocarea unui referendum, acestea fiind definite în raport cu unele criterii precum reforma și strategia economică a țării, regimul de proprietate publică și privată, decizii politice deosebite, autonomia locală, domeniul învățământului, sistemul de apărare sau organizarea Armatei, semnarea unor acte internaționale, regimul cultelor și participarea României la structuri internaționale. 

Acesta a fost declarat neconstituțional printr-o decizie a CCR din 2006, iar judecătorii au argumentat că singurul care poate să hotărască ce probleme sunt de interes național și care se pretează pentru convocarea votului popular este președintele României.